Available via license: CC BY-SA 4.0
Content may be subject to copyright.
Vol. XXIII, Issue 2/ 2022
G Y M N A S I U M
Scientific Journal of Education, Sports, and Health
7
Original Article
Pulmonary Rehabilitation Through Physical Exercise – An Essential
Factor Regarding Patient Recovery In A Post-COVID-19 World
Răbîncă Simona Maria1
*
Moroșanu Ștefan 2
Grosu Vlad Teodor 3
1,2Babeș-Bolyai University of Cluj-Napoca, Doctoral School of Physical Education and
Sports, Pandurilor 7, 400394, Romania
3Technical University of Cluj-Napoca, Memorandumului 28, 400114 Romania
DOI: 10.29081/gsjesh.2022.23.2.01
Keywords: respiratory rehabilitation, physical exercise, COVID-19, Long Covid.
Abstract
Respiratory rehabilitation is an effective method in reducing respiratory symptoms and the
incidence of complications, decreasing anxiety, depression, increasing exercise tolerance,
improving the quality of life and daily activities in the context of Long Covid, including the
use of technology at the patient's home by optimizing remote intervention under the careful
observation of a physiotherapist (telerehabilitation). Following the study of 400 articles
published in PubMed, Elsevier, Research Gates, Sci-Hub, British Medical Journal and the
specialist COVID-19 guidelines developed in countries such as: USA, China, Italy, Great
Britain, we suggest some rehabilitation protocols. During the pandemic, despite the
subvariants of COVID-19 and persistence of Long Covid, respiratory rehabilitation
specialists have reached a consensus on the importance of practicing early physical exercise
for training the respiratory muscles (AMR), with/without respiratory re-education devices.
Bronchial drainage positions, chest clapping, cough and speaking training, exercises of:
balance, walking, stretching and Core are also used successfully.
1. Introduction
The new coronavirus of 2019, officially named as the disease Coronavirus
2019 (COVID-19), appeared in late December, in a wet wholesale seafood market
in Wuhan, China. The disease was extremely virulent, manifesting itself as a
mysterious pneumonia, characterized by: fever, dry cough, fatigue and occasional
gastrointestinal signs (Amodio, Vitale, Cimino, Casuccio, & Tramuto, 2020).
*
E-mail: simona_rabinca@yahoo.com
Răbîncă S.M., Moroșanu Ș, & Grosu V.T./ Gymnasium - Scientific Journal of Education, Sports,
and Health, ISSUE 2, VOL. XXIII / 2022
8
Declared a pandemic by the World Health Organization on March 11, 2020, COVID-
19 has spread all over the world, enveloping countries and then continents, reaching
solitary places from the globe (Iuliano, Brunkard, Boehmer, & Peterson, 2022).
As a highly infectious disease of the respiratory tract, Covid-19 can cause
respiratory, physical and psychological dysfunctions to patients (Kim, Read, &
Fauci, 2020). Therefore, respiratory rehabilitation is crucial in the recovery of
patients hospitalized with medium or severe forms, and even mild, but also with
sequelae occurring later (Vitacca, et al., 2020).
In this study, based on the articles, guidelines for pulmonary rehabilitation
launched for Covid-19 patients, as well as the evidence resulting from the research
of case studies of patients infected with the SARS-CoV-2 virus (Schlemmer, et al.,
2020) treated and subsequently left with Lung Covid sequelae, we investigated
methods and means of pulmonary rehabilitation, and on the secondary level,
musculoskeletal and neurological rehabilitation, in order to create an effective model
of general rehabilitation. As COVID-19 patients suffer from respiratory, physical
and psychological dysfunction, their recovery is extremely important for returning
to previous physical and social activities, as well as increasing the quality of life
(Yang & Yang, 2020).
Pulmonary rehabilitation is aimed at fixing the respiratory cycle, improves
pulmonary ventilation, eliminates bronchial secretions and restores the patient's
quality of life, in addition to preventing the loss of muscle mass and strength loss by
muscle deconditioning. Cough and speech reeducation, giving up smoking,
nutritional program and psychological counseling (Jipa-Dună, Daniela, Croitoru,
Bezdedeanu, & Toma, 2020) are means of support in readjusting to a normal life.
The physical respiratory training will address all muscle groups and mainly the
respiratory muscles. An extremely important part is the specific training of
respiratory muscles (RMT) that can be divided as follows: inspiratory muscle
training (IMT) and expiratory muscle training (EMT). It is desirable that the training
of the respiratory muscles be done in a training-type program, with intervals and not
a continuous one, patients more easily adhere to the latter. The training of the
respiratory muscles can be of force or against a resistance, consisting of repeated
inspirations and exhalations against a resistance or endurance - forced ventilation
maintained for several seconds (Jimborean, Ianosi, Croitoru, & Szasz, 2017)
There are three types of techniques described:
1. Breathing against resistance – Pflex – training consists of repeated
inhalations and exhalations against increased resistance, 10 -15 minutes a day, during
or outside the exercise program itself;
2. Breathing with the inspiratory valve at the threshold. A breath against a
resistance given by a valve that does not let the flow pass until over a respiratory
pressure, it is used on average 10-15 minutes, continuously or with intervals. The
device used for training the inspiratory muscles – Treshold-IMT-Inspiratory Muscle
Training, and for training the exhaling muscles, Treshold-PEP-Positive Expiratory
Pressure is used. The advantage of these devices is that they can also be used at the
patient's home, they are easy to use and provide visual feedback;
Răbîncă S.M., Moroșanu Ș, & Grosu V.T./ Gymnasium - Scientific Journal of Education, Sports,
and Health, ISSUE 2, VOL. XXIII / 2022
9
3. Iso apneic hyperventilation training or endurance training in which a newly
introduced device is POWERbreathe KH2, a device that has an electronically
activated valve, which has an inhalation resistance and which can automatically
adapt to the increase in the force of the inspiratory muscles. Cycles of 30 breaths are
indicated at the beginning of each training before using any breathing reeducation
device (Croitoru & Miron, 2013).
2. Material and methods
The purpose of the research
Identifying the contribution of practicing early physical exercise in the
treatment of COVID-19 disease and improving the sequelae left by The Covid
Pandemic in order for patients to regain quality of life and return to a normal social
and professional life (Beom, et al., 2020).
The article is written in order to review and compile all valuable information
contained in the studies done globally on the COVID-19 disease, and especially the
Long Covid, in order to result in the best intervention program based on physical
exercise, prioritizing on the first plan the rehabilitation of patients and the real
improvement of daily activities.
We have also studied the way rehabilitation programs were implemented to
patients staying at home through audio, video (Zoom and Skye conferences), video
recordings of personalized rehabilitation programs and the impact of their practice
in the recovery process.
Research hypotheses
The study started from the need for a rehabilitation program aimed at
improving respiratory functions, increasing effort tolerance, necessary for
conducting ADL to increase the functional independence of patients affected by
SARS-CoV-2 virus.
This pandemic disease now presented as the Long Covid has impacted society
both organically and emotionally society, and the fear of social contacts to prevent
getting sick has greatly decreased human interaction bringing a lot of disservice to
sick people. The number of respiratory sequelae increased, the number of patients
with comorbidities, and early rehabilitation was more difficult to achieve. Thus,
given all the unknown aspects, the article seeks answers to the questions:
- How should medical recovery continue in chronic patients?
- How long will it take to intervene in the outpatient setting and how long at
home?
- Through what interventional programs?
- How much has the use of media helped in rehabilitation?
- Has the anxiety and depression of the patients decreased as a result of the
interventional plan?
- What period has elapsed before the return to the so-called state of well-being?
Research procedures and methods
The search strategy was comprehensive and stretched throughout February
2021 – October 2022, using keywords such as: pulmonary rehabilitation, exercise,
Răbîncă S.M., Moroșanu Ș, & Grosu V.T./ Gymnasium - Scientific Journal of Education, Sports,
and Health, ISSUE 2, VOL. XXIII / 2022
10
Long Covid. The articles searched and studied in the databases come from the
beginning of the pandemic until now and are the basis of this article that aims to
make a review of the opinions regarding the way of approaching from the point of
view of physical exercise useful to medical rehabilitation programs.
The subject of research
These are the specialized articles on respiratory rehabilitation and those related
to the impact of practicing physical exercise in the COVID-19 disease. The selected
articles were review articles, case studies, meta-analyses, rehabilitation guidelines
proposed by prestigious European and international associations, which initially laid
the foundations for the medical recovery of patients affected by the SARS-CoV-2
virus. Covid-19 disease management guidelines have been developed in many
countries of the world, from Asia to America and Europe, and finally the World Health
Organization issues a universally valid guide that has summarized all the necessary
indications (World Health Organization, Regional Office for Europe, 2021).
Many of the studied articles contain common information, but some lack clear
and reliable concrete information. Since the disease was unknown for a long time
there were much theorized aspects of the disease in general, regarding the signs or
symptoms of the disease, and less aspects related to drug treatment and, much less,
that of rehabilitation. It has been tried in some articles the similarity with the
rehabilitation treatment applied in other respiratory diseases, with more or less
noticeable results. Certainly, this large influx of information has, however, led to an
accumulation of experiences that are well to achieve.
Inclusion and exclusion criteria
Initially, for research we selected articles containing information on respiratory
rehabilitation in the context of lung diseases, then we narrowed the search area to
respiratory rehabilitation programs used in cases of COVID-19, Focusing on long-
term COVID cases treated in various countries of the world. Secondly, I also looked
for articles that included musculoskeletal and neurological rehabilitation of long-
term COVID patients, patients with pulmonary sequelae that did not relinquish,
articles about the benefits of physical exercise in a pandemic context. Attempts to
rehabilitate through media is an extremely new project on a global level, but
especially in our country.
We have excluded articles that theorized the disease, articles without full text,
or articles that I found in another language, but with the same content.
Description of the experimental process
This paper was done by studying 400 articles searched by Google Scholar and
Google Academy search engines in all of these publications: PubMed, Elsevier,
Research Gates, Sci-Hub, British Medical Journal, COVID-19 Rehabilitation
Guides, using inclusion and exclusion criteria, leaving a number of 50 articles
containing the information searched for by the key words or phrases: COVID-19,
pulmonary rehabilitation, physical exercise, Long COVID. The articles kept after the
sorting are the basis for the development of this research paper and the development
of interventional programs.
Răbîncă S.M., Moroșanu Ș, & Grosu V.T./ Gymnasium - Scientific Journal of Education, Sports,
and Health, ISSUE 2, VOL. XXIII / 2022
11
Following the research, we can say that a respiratory re-education program that
involves the establishment of an exercise plan considered safe and beneficial must
have a minimum duration of 3 weeks (Martínez-Velilla, Valenzuela, & Zambom-
Ferraresi, 2020), and it is absolutely necessary to continue the program at home for
another 6 weeks, with reassessments at 3 months / 6 months. It is also possible to carry
out evaluation and treatment proposals during COVID up to 1 year. In case of
persistent symptoms at a distance, a clinical, physiological and functional evaluation
will be made and at 3 / 6 months to assess the evolution of functional deficiencies and
the use of telerehabilitation and its facilities (Swarnakar, Yadav, & Srikumar, 2021).
In the first rehabilitation sessions, the monitoring of the patient who must
maintain a saturation of at least 92% will be taken into account, because these
patients quickly saturate the least effort (Lee Jia Yi, Lau Ha Chung, Young, & Ling,
2020), therefore the increase in the intensity of the exercise in rehabilitation and the
association of muscle strengthening will be done gradually and with caution, under
control of parameters in an appropriate environment (Arzani, Zavieh, Khademi-
Kalantari, & Baghban, 2020). This dosed effort training will join endurance training,
strength training, strength training upper and/or lower limbs and walking exercise
(Bușneag, 2017).
3. Results and Discussions
The implemented interventional plan would be desirable to pursue the
development of muscle strength, stability and balance of the patient, restoring the
capabilities to perform daily activities to prevent his functional, physical and
psychological decline. It will be based on the early start of musculoskeletal and
neurological pulmonary rehabilitation programs.
To be as close as possible to the practical side of recovery we propose two
rehabilitation exercises programs for each type of readaptation (respiratory,
musculoskeletal and neurological), with different degrees of difficulty, as a support
in organizing a rehabilitation plan applicable to the gym and continued at the
patient’s home, depending on the condition and difficulties that arise in his life.
In order to carry out an assessment on the basis of which to materialize the
recovery plan, we conduct the patient’s investigation by investigating the situations
responsible for dyspnea (the Borg dyspnea perception scale and the modified Borg
scale), tolerance to daily activities (Barthel, Activity Daily Living - ADL). In the
assessment performed by the physiotherapist, an important role is played by: The
measurement of the chest circumference in inspirations and exhalations (Enoiu &
Moldovan, 2018), the sit to stand test, the walking test of 10 meters and the walking
test of 6 minutes. In the elderly patient the risk of falling should also be assessed by
applying the WHODAS questionnaire. Dynamometry is a method of evaluation
necessary in the study of muscle strength. Spirometry is an easy method that will be
of great help in finding out how much vital capacity and fan reserves have improved.
Respiratory re-education
Ventilatory exercises are proposed to a stable, non-polypneic patient with a
respiratory rate of around 20-22 breaths/minute to prepare the reconditioning to
Răbîncă S.M., Moroșanu Ș, & Grosu V.T./ Gymnasium - Scientific Journal of Education, Sports,
and Health, ISSUE 2, VOL. XXIII / 2022
12
effort (muscle strengthening and global tailored endurance activity) that has
demonstrated its effectiveness on functional capabilities and in idiopathic fibrosis.
The suggested breathing exercises are applied depending on the deficiencies of the
respiratory muscles, the lung exchange, the exhalation capacity and the time of the
cough (Gloeckl, Leitl , Jarosch, Schneeberge, & Nell, 2021).
The ventilatory exercises should be performed with the therapist’s aim and aim
to increase the current volume with a prolonged exhalation time compared to the
inspiratory time to avoid diaphragmatic fatigue, with the decrease of abdominal
pressure by bending forward, support on the elbows or upper limbs that favor
diaphragmatic activity and acquisition of inspirational closed chain accessory
muscles.
During the sub-acute COVID-19 phase, techniques of bronchial drainage,
thoracic clapping and patient education and self-education in breathing should be
applied after benefit/risk analysis. Breathing with tight lips is extremely useful in the
development of exhaling muscles, but respiratory activity with respiratory brake
should be indicated individually because it does not work in the entire population
segment, and can be poorly tolerated under conditions of respiratory fatigue and
circulatory tolerance.
Re-education of deglutition and altered voice are absolutely necessary after
prolonged intubation, with weakening of the respiratory muscles, reduction of
sensitivity of the pharynx, edema of the larynx after extrusion. Re-education involves
exercises of the face and neck muscles along with exercises with devices such as
Pulmovol, TRI-GYM. Retraining to effort and reinsertion after the sub-acute phase
COVID-19 involves the global effort reconditioning focused on cardio-respiratory
and muscular endurance in the specialized ambulatory (Lazzeri, Lanza, Bellini,
Bellofiore, & Cecchetto, 2020) The preparation of the return to home will be done
when the patient is autonomous, the time is important for resuming life habits and
social participation. The assessment of obstacles at home, the suggestion for
technical assistance and remote monitoring of readaptation (telerehabilitation) will
be made due to the persistence of pulmonary, muscular and neurological sequelae
arising from COVID-19 and their further treatment. Dyspnea and decreased
tolerance to effort are important factors in measuring the quality of life in respiratory
diseases (Hutter & Würtemberger, 1999) in which the Long Covid falls.
An important aspect: post-traumatic stress syndrome can occur in severe cases
of COVID-19 and requires the input of a psychologist in case of anxiety and
depression (Swarnakar, Yadav, & Srikumar, 2021) which can be maintained up to 6
months post-COVID.
The respiratory rehabilitation program presented in Table 1 includes physical
exercises aimed at improving the respiratory cycle, respiratory volumes and are
designed to train respiratory muscles. The physiotherapist can also perform bronchial
drainage and/or thoracic clapping positions with a number of repetitions adapted to
the initial state of respiratory decondition.
Răbîncă S.M., Moroșanu Ș, & Grosu V.T./ Gymnasium - Scientific Journal of Education, Sports,
and Health, ISSUE 2, VOL. XXIII / 2022
13
Table 1. Exercise program in respiratory readaptation 1
No.
Name of exercise
Volume and
intensity
Duration
1.
Sitting on the Bobath ball, knees
flecked at 90º, soles on the
ground. We chisel the spine on
the breathe in and return on the
breathe out
2 series x 7
repetitions
60 seconds
2.
Slow breathe in on the nose
"smells a flower"
2 series x 7
repetitions
3.
Breathe out with tight lips. Long
pronunciation of O, U, H and S
sounds
4.
Breathe in – belly bombs
Breathe out – abdominal suction
5.
Hands on the hips – breathe in /
breathe out
In Table 2, respiratory readaptation exercises are exemplified in which we use
a greater number of repetitions, increasing the intensity, strength and endurance of
the respiratory muscles.
Table 2. Exercise program in respiratory readaptation 2
No.
Name of exercise
Volume and
intensity
Duration
1.
Sitting on a stool, the soles on the ground.
Breathe in with the opening of the chest.
Breathe out with keeping the chest open
and paravertebral contraction
3 series x 15
repetitions
30 seconds
2.
Sitting on a stool with a stick in my hands.
Breathe in with raising the stick, breathe
out with lowering the stick
Musculoskeletal re-education
Musculoskeletal re-education is privileged among other types of rehabilitation
because muscle deconditioning occurs rapidly in COVID-19 disease, especially for
patients immobilized in bed where recovery or preservation of joint amplitudes is
important through passive, passive-active mobilization and postural postures in
facilitating breathing positions (Coudeyre, Cormier, Costes, Lefevre-Colau, &
Grolier, 2021). Muscle strengthening will be done globally so that the patient can get
out of bed. If the patient is too weak, recovery at the patient's bed will then be carried
out the transfer of the bed-wheelchair, the step-chair and the bed-adaptable cycle
ergometers (Burtin, et al., 2009)
Skin electrostimulation can be proposed as an adjunct to muscle strengthening
and motor reprogramming, then analytical and dynamic muscle strengthening of
Răbîncă S.M., Moroșanu Ș, & Grosu V.T./ Gymnasium - Scientific Journal of Education, Sports,
and Health, ISSUE 2, VOL. XXIII / 2022
14
progressive intensity can be associated with transfers of standing, assisted walking
(body relief), possibly cycloergometer, stepper, elliptical bike and finally, Treadmill
(Camillo, et al., 2020).
The musculoskeletal exercise program in Table 3 is easy under the conditions
of bed exercise, with a dosage established by the physiotherapist.
Table 3. Exercise program in musculoskeletal readaptation 1
No
Original
position
Name of exercise
Volume and
intensity
Duration
1.
Dorsal
decubitus
Forearm/arm flexion
5 x 70% + 5 x 50%
60 seconds
2.
Calf/thigh flexion
3.
Calf/thigh/pelvis flexion
4.
Sitting
Forearm/arm flexion
6 x 70% + 6 x 50%
90 seconds
5.
Extension of the trunk
6.
Thigh conduction
7.
Uprighting
3 series x 20
repetitions
60 seconds
Table 4 presents a plan of exercises with resistance (dumbbells, elastic scarf)
that can complement the exercises practiced in Table 3.
Table 4. Exercise program in musculoskeletal readaptation 2
No
Original
position
Name of exercise
Volume and
intensity
Duration
1.
Dorsal
decubitus
Flexion of the forearms
2 series
7 x 70% + 7 x 50%
90 seconds
2.
Extension on arm with yellow
elastic band
7 x 70% + 7 x 50%
3.
Sitting
Raising the pelvis
7 x 70% + 7 x 50%
4.
Alternate flexion of the upper
limbs with a 0.5 Kg dumbbell.
5.
Extension of the upper limbs
with a stick
6.
Left/right trunk swings
7.
Climbing the steps to the
alternate espalier
3 series x 20
repetitions
Neurological re-education
Neurological re-education is carried out through programs specific to
neurological disorders taking into account comorbidities (HTA, obesity). COVID-
19 has led to a substantial increase in conditions such as ischemic and thrombotic
strokes, an increase in demyelinating lesions (multiple sclerosis) in apparently
healthy patients, and also vertigo with intense headache. Thus, these patients will be
initiated a plan for the recovery of motor function, including walking and balance,
along with psychological counseling and social readaptation.
Răbîncă S.M., Moroșanu Ș, & Grosu V.T./ Gymnasium - Scientific Journal of Education, Sports,
and Health, ISSUE 2, VOL. XXIII / 2022
15
Rehabilitation programs Table 5 should be performed safely, namely: with
92% O₂ saturation to avoid palpitations, sweating, chest tightness and shortness of
breath.
Table 5. Exercise program in neurological readaptation 1
No
Name of exercise
Volume and
intensity
Duration
1.
Flexion / extension of the calves on the
thigh
passive-active
2 series x 15
repetitions
30 seconds
2.
Abduction/thigh adduction
passive-active
3.
Raising the pelvis
passive-active
4.
Left/right torso swings
5.
Simulation of verticalization
6.
Toe / heel lifts
7.
Simulation of walking
2 series x 30 steps
60 seconds
The exercise program from Table 6 will be applied under conditions of good
and strong stability 5/5 in the lower limbs and walking.
Table 6. Exercise program in neurological readaptation 2
Nr.
Crt.
Name of exercise
Volume and
intensity
Duration
1.
Sitting in the Gymball seat
2 series
7 x 70% + 7 x 60%
60 seconds
2.
Side feint at scale
3.
Standing on one leg
7 x 70% + 7 x 60%
4.
Squats with their own weight
2 series x 20
repetitions
5.
Climbing the ladder
3 series x 20 steps
6.
Balance to the balance plate
3 series x 60 seconds
7.
Walking left side/right, ahead/back
A summation of the pulmonary rehabilitation program the gym meets the
following conditions: It must be taken by a physiotherapist and will consist of an
aerobic resistance cycle (ACE), resistance training lasting 45 minutes at intensities
of 50-70% of the maximum working rate (Betschart, Rezek, Unger, & Beyer, 2021),
saturation of O₂ 94%. During recovery training, the respiratory cycle will be
observed and, if the patient has symptoms such as shortness of breath or wheezing,
training should be suspended (Yang & Yang, 2020).
The respiratory and musculoskeletal rehabilitation recipe will be individual,
and should contain exercises that have a progressively increased intensity and
duration:
Răbîncă S.M., Moroșanu Ș, & Grosu V.T./ Gymnasium - Scientific Journal of Education, Sports,
and Health, ISSUE 2, VOL. XXIII / 2022
16
a) aerobic exercise: walking, fast walking, jogging, swimming, starting from
low intensity and gradually improving intensity and duration 3-5 times a week in 20-
30-minute sessions;
b) resistance training: Progressive resistance with a training task of each
targeted muscle group, about 2 minutes 2-3 times a week, and the training load will
be increased by 5-10% per week;
c) balance formation: Exercises in orthostatism, balance and transfer exercises.
Rehabilitation at home
It will consist in observing the physiotherapist’s recommendations regarding
the resumption of physical activities: At the beginning must be of low intensity below
5 met and score 8/10 on the Borg scale of perception of effort, with the measurement
of oxygen saturation that should be approximately 94% during the training session.
The frequency of exercise programs will be 2 times a day with 15-45-minute daily
sessions or intermittent exercises focusing on practicing transfer, sitting/standing
balance, walking.
4. Conclusions
The need for respiratory, musculoskeletal and neurological rehabilitation
within the laboratories of physical medicine and medical recovery of patients with
long COVID sequelae, its continuation at the patient’s home by monitoring by a
physiotherapist and using the modern means of telerehabilitation (Tsutsui, Gerayeli,
& Sin, 2021) to maintain direct and long-term supervision of the patient's recovery
progress.
General notes of safe exercise following SARS-CoV-2 symptomatic infection:
It is necessary to have a clinical evaluation even after a mild form of COVID-19, the
recovery treatment to be applied preventively and the importance of slow return to
daily activities. The need to set up a multidisciplinary team, in which
physiotherapists play an extremely important role, knowing the benefits of exercise
to be practiced in order to significantly reduce the physical inactivity damage caused
by COVID-19.
References
1. AMODIO, E., VITALE, F., CIMINO, L., CASUCCIO, A., & TRAMUTO, F.
(2020). Outbreak of Novel Coronavirus (SARS-Cov-2): First Evidences From
International Scientific Literature and Pending Questions, Healthcare, 8(1):
51. doi: 10.3390/healthcare8010051. PMID: 32120965; PMCID:
PMC7151147.
2. ARZANI, P., ZAVIEH, M. K., KHADEMI-KALANTARI, K., &
BAGHBAN, A. A. (2020). Pulmonary rehabilitation and exercise therapy in a
patient with COVID-19: A Case report, Medical Journal of the Islamic
Republic of Iran, 34:106. doi: 10.34171/mjiri.34.106. PMID: 33316006;
PMCID: PMC7722949.
3. BEOM, J., JUNG, J., HWANG, I.-C., CHO, Y.-J., KIM, E. S., KIM, H. B., . .
. SONG, K.-H. (2020). Early rehabilitation in a critically ill inpatient with
Răbîncă S.M., Moroșanu Ș, & Grosu V.T./ Gymnasium - Scientific Journal of Education, Sports,
and Health, ISSUE 2, VOL. XXIII / 2022
17
COVID-19, Retrieved from www.europepmc.org: https://europepmc.org
/article/med/33000931;
4. BETSCHART, M., REZEK, S., UNGER, I., & BEYER, S. (2021). Feasibility
of an Outpatient Training Program after COVID-19, International Journal of
Environmental Research and Public Health, 18(8):3978. doi:
10.3390/ijerph18083978. PMID: 33918887; PMCID: PMC8069591.
5. BURTIN, C., CLERCKX, B., ROBBEETS, C., FER, P., TROOSTERS, T., &
HERMANS, G. (2009). Early exercise in critically ill patients enhances short-
term functional recovery, Retrieved from www.pubmed.gov:
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19623052/;
6. BUȘNEAG, I. C. (2017). Pulmonary rehabilitation in family doctor's practice
(Reabilitarea respiratorie în practica medicului de familie), Medichub Media;
7. CAMILLO, C. A., OSADNIK, C. R., BURTIN, C., EVERAERTS, S.,
HORNIKX, M., DEMEYER, H., & TROOSTERS, T. (2020), Effects of
downhill walking in pulmonary rehabilitation for patients with COPD: a
randomised controlled trial, European Resiratory Journal, 56(3), 2000639.
https://doi.org/10.1183/ 13993003.00639-2020
8. COUDEYRE, E., CORMIER, C., COSTES, F., LEFEVRE-COLAU, M. M.,
& GROLIER, M. (2021). Readaptation musculaire apres infection a COVID-
19, Revue du rhumatisme monographies, 88 (3): 251–4. French. doi:
10.1016/j.monrhu.2021.03.002. Epub 2021 Mar 24. PMCID: PMC7989073.
9. CROITORU, A., & MIRON, A. B. (2013). Antrenamentul mușchilor
respiratori în reabilitarea pulmonară, Pneumologia - Revista Societății Române
de Pneumologie, 62, (3), pp. 166-171;
10. ENOIU, R.-S., & MOLDOVAN, E. (2018). The Role of Physical Therapy in
the Afflictions of the Respiratory Apparatus, Gymnasium - Scientific Journal
of Education, Sports and Health, Vol. XIX, Issue 1 / 2018, DOI:
10.29081/gsjesh.2018.19.1.12
11. GLOECKL, R., LEITL , D., JAROSCH, I., SCHNEEBERGE, T., & NELL,
C. (2021). Benefits of pulmonary rehabilitation in COVID-19: a prospective
observational cohort study, ERJ Open Research, 7(2), 00108-2021.
https://doi.org/10.1183/23120541.00108-2021
12. HUTTER, B. O., & WÜRTEMBERGER, G. (1999). [Functional capacity
(dyspnea) and quality of life in patients with chronic obstructive lung disease
(COPD): instruments of assessment and methodological aspects]. Retrieved
from www.pubmed.gov: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10226475/;
13. IULIANO, D. A., BRUNKARD, J. M., BOEHMER, T. K., & PETERSON, E.
(2022). Trends in disease severity and health care utilization during the early
omicron variant period compared with previous SARS-CoV-2 high transmission
periods — United States, December 2020–January 2022, Retrieved from
https://stacks.cdc.gov: https://stacks.cdc. gov/view/cdc/ 113758;
14. JIMBOREAN, G., IANOSI, E. S., CROITORU, A., & SZASZ, S. (2017).
Respiratory muscle training in chronic obstructive pulmonary disease.
Retrieved from www.researchgate.net.;
Răbîncă S.M., Moroșanu Ș, & Grosu V.T./ Gymnasium - Scientific Journal of Education, Sports,
and Health, ISSUE 2, VOL. XXIII / 2022
18
15. JIPA-DUNĂ, DANIELA, CROITORU, A., BEZDEDEANU, A. E., &
TOMA, C. (2020). Scoala Doctorala UMF”Carol Davila”, teza de doctorat
„Efectele unui program de reabilitare respiratorie asupra compozitiei
corporale”, 2014. Retrieved from https://umfcd.ro/wp-
content/uploads/2020/TEZA_DOCTORAT/JIPA-cas-JIPA-DUNA-I-
DANIELA/Rezumat-teza-doctorat-DJD.pdf
16. KIM, P. S., READ, S. W., & FAUCI, A. S. (2020). jamanetwork.com.
Retrieved from Jama Network: https://jamanetwork.com/journals/jama/
fullarticle/2773058
17. LAZZERI, M., LANZA, A., BELLINI, R., BELLOFIORE, A., &
CECCHETTO, S. (2020). Respiratory physiotherapy in patients with COVID-
19 infection in acute setting: a Position Paper of the Italian Association of
Respiratory Physiotherapists (ARIR), Monaldi Archives for Chest Disease,
volume 90:1285, 163-168;
18. LEE JIA YI, ,. A., LAU HA CHUNG, C., YOUNG, B. E., & LING, L. M.
(2020). Clinical course and physiotherapy intervention in 9 patients with
COVID-19, Elsevier Public Health Emergency Collection,
Physiotherapy, 109, 1–3. https://doi.org/10.1016/j.physio.2020.06.002
19. MARTÍNEZ-VELILLA, N., VALENZUELA, P., & ZAMBOM-
FERRARESI, F. (2020). Tailored exercise is safe and beneficial for acutely
hospitalised older adults with COPD, The European respiratory
journal, 56(6), 2001048. https://doi.org/10.1183/13993003.01048-2020
20. SCHLEMMER, F., BOYER, L., DUPIN, C., BONNEFOY, V.,
GUILLAMONT, A., VALENTIN, S., . . . MAITRE, B. (2020). Recuperation
respiratoire a distance d'une pneumonie severe a SARS-CoV-2 (COVID-19):
resultats preliminaires de l'etude de cohorte multicentrique prospective
RE2COVERI, Revue des maladies respiratoires actualites, Volume 13, Issue
1, 2021, Pp 42-43, ISSN 1877-1203, https://doi.org/
10.1016/j.rmra.2020.11.074. (https://www.sciencedirect. com/science/
article/pii/S1877120320302706)
21. SWARNAKAR, R., YADAV, S. L., & SRIKUMAR, V. (2021, aprilie 22).
ReCOVer study: A Cross-sectional Observational Study to Identify the
Rehabilitation Need in Post-discharge COVID-19 Survivors, Retrieved from
www.medrxiv.org.;
22. TSUTSUI, M., GERAYELI, F., & SIN, D. D. (2021). Pulmonary
Rehabilitation in a Post-COVID-19 World: Telerehabilitation as a New
Standard in Patients with COPD, Retrieved from www.pubmed.gov:
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33642858/;
23. VITACCA, M., LAZZERI, M., GUFFANTI, E., FRIGERIO, P., ABROSCA,
D. F., GIANOLA, S., & CARONE, M. (2020). An Italian consensus on
pulmonary rehabilitation in COVID-19 patients recovering from acute
respiratory failure: results of a Delphi process, Monaldi Archives for Chest
Disease, 90 (2), 385-393;
Răbîncă S.M., Moroșanu Ș, & Grosu V.T./ Gymnasium - Scientific Journal of Education, Sports,
and Health, ISSUE 2, VOL. XXIII / 2022
19
24. World Health Organization, Regional Office for Europe. (2021). apps.who.int.
Retrieved from who.int: https://apps.who.int/iris/handle/ 10665/344472;
25. YANG, L.-L., & YANG, T. (2020). Pulmonary rehabilitation for patients with
coronavirus disease 2019 (COVID-19), Chronic diseases and translational
medicine, 6(2), 79–86. https://doi.org/10.1016/j.cdtm.2020.05.002
Reabilitarea Pulmonară prin Exercițiu Fizic – Factor Esențial
pentru Recuperarea Pacientului Într-o Lume Post-COVID-19
Răbîncă Simona Maria 1
Moroșanu Ștefan 2
Grosu Vlad Teodor 3
1,2 Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, Școala Doctorală Educație Fizică și Sport,
Pandurilor 7, 400394, Romania
3 Universitatea Tehnică, Cluj-Napoca, Memorandumului 28, 400114 Romania
Cuvinte cheie: reabilitare pulmonară, exercițiu fizic, COVID-19, Lungul Covid.
Rezumat
Reabilitarea respiratorie este o metodă eficientă în reducerea simptomelor respiratorii și
incidenței complicațiilor, scăderea anxietății, depresiei, creșterea toleranței la efort,
îmbunătățirea calității vieții și activităților zilnice în contextul Lungului Covid, incluzând
utilizarea tehnologiei la domiciliul pacientului prin optimizarea intervenției la distanță sub
atenta observație a unui fizioterapeut (telereabilitarea). În urma studierii a 400 articole
publicate în PubMed, Elsevier, Research Gates, Sci-Hub, British Medical Journal și a
ghidurilor de specialitate COVID-19 elaborate în țări precum: SUA, China, Italia, Marea
Britanie, propunem câteva protocoale de reabilitare. În timpul pandemiei, în pofida
subvariantelor și a persistenței îndelungate a Lungului Covid, specialiștii în reabilitare
respiratorie au ajuns la consensul privind importanța practicării exercițiului fizic timpuriu
pentru antrenarea musculaturii respiratorii (AMR), cu /fără aparate de reeducare respiratorie.
Adjuvant se folosesc cu succes pozițiile de drenaj bronșic, clapping-ul toracic, educarea tusei
și a vorbitului, exerciții de: echilibru, mers, stretching și Core.
1. Introducere
Noul coronavirus din 2019, numit oficial ca boala Coronavirus 2019 (COVID-
19), a apărut la sfârșitul lunii decembrie, într-o piață, piață angro, umedă, de fructe
de mare în Wuhan, China. Boala a fost extrem de virulentă, manifestându-se ca o
pneumonie misterioasă, caracterizată prin: febră, tuse uscată, oboseală și semne
gastrointestinale ocazionale (Amodio, Vitale, Cimino, Casuccio, & Tramuto, 2020).
Declarată pandemie de către OMS la data de 11 martie 2020, COVID-19 s-a
Răbîncă S.M., Moroșanu Ș, & Grosu V.T./ Gymnasium - Scientific Journal of Education, Sports,
and Health, ISSUE 2, VOL. XXIII / 2022
20
răspândit peste tot în lume învăluind pe rând țări și apoi continente, ajungând și în
locuri retrase de pe glob (Iuliano, Brunkard, Boehmer, & Peterson, 2022).
Ca boală extrem de infecțioasă a tractului respirator, COVID-19 poate provoca
disfuncții respiratorii, fizice și psihologice pacienților (Kim, Read, & Fauci, 2020).
Prin urmare, reabilitarea respiratorie este crucială în recuperare pacienților internați
cu forme medii sau severe, și chiar ușoare, dar și cu sechele apărute ulterior (Vitacca,
et al., 2020).
În acest studiu, pe baza articolelor, ghidurilor de reabilitare pulmonară lansate
pentru pacienții COVID-19, precum și a dovezilor care reies din cercetarea unor
studii de caz a pacienților infectați cu virusul SARS–Cov–2 (Schlemmer, et al.,
2020) tratați și ulterior rămași cu sechele de Lung Covid, am investigat metode și
mijloace de reabilitarea pulmonară, și în plan secundar, a reabilitării musculo-
scheletale și a celei neurologice, pentru a crea un model eficient de reabilitare
generală. Deoarece pacienții cu COVID-19 suferă de disfuncție respiratorie, fizică și
psihologică, recuperarea acestora este extrem de importantă pentru revenirea la
activitățile fizice și sociale anterioare, precum și creșterea calității vieții (Yang &
Yang, 2020).
Reabilitarea pulmonară vizează reglarea ciclul respirator, îmbunătățește
ventilația pulmonară, elimină secrețiile bronșice și restabilește calitatea vieții
pacientului, pe lângă prevenirea pierderii masei și a forței musculare pierdute prin
decondiționare musculară. Reeducarea tusei și a vorbitului, renunțarea la fumat,
program nutrițional și consilierea psihologică (Jipa-Dună, Daniela, Croitoru,
Bezdedeanu, & Toma, 2020) sunt mijloace de suport în readaptarea la o viață
normală.
Antrenamentul fizic respirator se va adresa tuturor grupelor musculare și
preponderent a mușchilor respiratori. O latură extrem de importantă este
antrenamentul specific mușchilor respiratori (RMT) care se poate diviza astfel:
antrenamentul mușchilor inspiratori (IMT – Inspiratory Muscle Training) și
antrenamentul mușchilor expiratori (EMT – Expiratory Muscle Training). Este de
dorit ca antrenamentul mușchilor respiratori să se facă într-un program tip
antrenament, cu intervale și nu unul continuu, pacienții aderând mai ușor la acesta
din urmă. Antrenamentul mușchilor respiratori poate fi de forță sau contra unei
rezistențe, constând în inspirații și expirații repetate contra unei rezistențe sau de
anduranță -ventilație forțată menținută mai multe secunde (Jimborean, Ianosi,
Croitoru, & Szasz, 2017).
Există trei tipuri de tehnici descrise:
1. Respirația contra unei rezistențe – Pflex – antrenamentul constă în inspirații
și expirații repetate contra unei rezistențe crescute, 10 -15 minute pe zi, în timpul sau
în afara programului de exerciții propriu-zise;
2. Respirația cu valva inspiratorie la prag –Treshold – este o respirație
împotriva unei rezistențe dată de o valvă care nu lasă să treacă fluxul decât peste o
presiune respiratorie, se utilizează în medie 10-15 minute, continuu sau cu intervale;
Dispozitivul folosit pentru antrenarea mușchilor inspiratori – Treshold –
Inspiratory Muscle Training (IMT), iar pentru antrenarea mușchilor expiratori se
Răbîncă S.M., Moroșanu Ș, & Grosu V.T./ Gymnasium - Scientific Journal of Education, Sports,
and Health, ISSUE 2, VOL. XXIII / 2022
21
utilizează Treshold – Positive Expiratory Pressure (PEP). Avantajul acestor
dispozitive este că pot fi folosite și la domiciliul pacientului, sunt ușor de folosit și
oferă un feedback vizual.
3. Antrenamentul prin hiperventilație iso apneică sau antrenamentul de
anduranță în care un aparat recent introdus este POWERbreathe KH2, dispozitiv ce
prezintă o valvă activată electronic, care opune o rezistență la inhalare și care se
poate adapta automat la creșterea forței mușchilor inspiratori. Se indică cicluri de 30
de respirații la începutul fiecărui antrenament înaintea folosirii oricărui dispozitiv de
reeducare a respirației (Croitoru & Miron, 2013).
2. Material și metode
Scopul cercetării
Identificarea aportului practicării exercițiului fizic timpuriu in tratamentul bolii
COVID-19 și ameliorarea sechelelor lăsate de Lungul Covid pentru redobândirea
calității vieții pacienților, revenirea la o viață socială și profesională normală (Beom,
et al., 2020). Articolul este realizat cu scopul de a trece în revistă și a compila toate
informațiile valoroase cuprinse în studiile făcute la nivel global cu privire la boala
COVID-19, și mai ales Lungul Covid, pentru a rezulta cel mai bun program de
intervenție bazat pe exercițiu fizic, punând pe primul plan readaptarea pacienților și
îmbunătățirea reală a activităților zilnice.
De asemenea, am studiat modul în care pacienților le-au fost implementate
programe de reabilitare la domiciliu prin mijloace audio, video (conferințe Zoom și
Skye), înregistrări video ale unor programe de reabilitare personalizate și impactul
practicării lor în procesul de recuperare.
Ipotezele cercetării
Studiul a pornit de la necesitatea unui program de reabilitare destinat
ameliorării funcțiilor respiratorii, creșterii toleranței la efort, necesară desfășurării
ADL pentru a crește independența funcțională a pacienților afectați de virusul SARS-
CoV-2.
Această boală pandemică prezentată acum ca Lungul Covid a impactat atât
organic, cât și emoțional societatea, iar frica de contacte sociale pentru a preveni
îmbolnăvirea a scăzut mult interacțiunea umană, aducând foarte multe deservicii
oamenilor bolnavi. A crescut numărul de bolnavi sechelari respirator, numărul
pacienților cu comorbidități, iar reabilitarea precoce a fost mai greu de realizat.
Astfel, în multitudinea de necunoscute, articolul caută răspunsuri la întrebările:
- Cum ar trebui să continue recuperarea medicală la pacienții sechelari?
- Cât timp se va interveni în ambulatoriu și cât la domiciliu?
- Prin ce programe intervenționale?
- Cât a ajutat folosirea mijloacelor media în reabilitare?
- A scăzut anxietatea și depresia pacienților în urma planului intervențional?
- Ce perioada s-a scurs până la revenirea la, așa numita, stare de bine?
Procedurile și metodele de cercetare
Strategia de căutare a fost cuprinzătoare și s-a întins pe durata februarie 2021
– octombrie 2022, folosind cuvinte cheie ca: reabilitare pulmonară, exercițiu fizic,
Răbîncă S.M., Moroșanu Ș, & Grosu V.T./ Gymnasium - Scientific Journal of Education, Sports,
and Health, ISSUE 2, VOL. XXIII / 2022
22
COVID-19, Lungul Covid. Articolele căutate și studiate în mediul on-line provin de
la începutul pandemiei și până în prezent, stând la baza acestui articol care își
propune să facă o trecere în revistă a părerilor vis a vis de modalitatea de abordare
din punct de vedere al exercițiului fizic, folositor programelor de reabilitare
medicală.
Subiectul cercetării
Îl constituie articolele de specialitate cu privire la reabilitarea respiratorie și
cele referitoare la impactul practicării exercițiului fizic în boala COVID-19.
Articolele selectate au fost articole tip review, studii de caz, meta-analize, ghiduri de
reabilitare propuse de prestigioase asociații europene și internaționale, care au pus,
în primă fază, bazele recuperării medicale a pacienților afectați de virusul SARS-
CoV-2. Ghidurile de management al bolii COVID-19 au fost elaborate în multe țări
ale lumii, din Asia până în America și Europa, pentru ca, în final, Organizația
Mondială a Sănătății să emită un ghid universal valabil care a sintetizat toate
indicațiile necesare (World Health Organization, Regional Office for Europe, 2021).
Multe din articolele studiate cuprind informații comune, dar unora le lipsesc
informații concrete clare și sigure. Deoarece multă vreme boala a fost o necunoscută,
s-au teoretizat mult aspectele legate de boala, în general, cu privire la semne sau
simptome ale boli, și mai puțin aspecte legate de tratamentul medicamentos și, cu
atât mai puțin, a celui de reabilitare. S-a încercat în unele articole asemănarea cu
tratamentul de reabilitare aplicat în alte boli respiratorii, cu rezultate mai mult sau
mai puțin notabile. Cu certitudine, acest aflux mare de informații a condus, totuși, la
un cumul de experiențe bine de atins.
Criterii de includere și excludere
Inițial, am selectat pentru cercetare articole care cuprindeau informații
referitoare la reabilitarea respiratorie în contextul bolilor pulmonare, apoi am
restrâns aria de căutare la programe de reabilitare respiratorie utilizate în cazuri de
COVID-19, punând accent pe cazurile de Lung Covid tratate în diverse țări ale lumii.
În al doilea rând, am căutat și articole care cuprindeau reabilitarea musculo-
scheletală și cea neurologică a pacienților cu Lung Covid, pacienți cu sechele
pulmonare care nu s-au remis, articole despre beneficiile exercițiului fizic în context
pandemic. Articolele care vizează partea de telereabilitare au fost extrem de puține.
Încercările de reabilitare prin mijloace media este un proiect extrem de nou pe plan
global, dar mai ales la noi în țară.
Am exclus articolele care teoretizau boala, articole fără full text, sau articolele
care le regăseam în altă limbă, dar cu același conținut. Articolele în limba engleză au
fost preponderent utilizate.
Descrierea procesului experimental
Lucrarea de față a fost realizată prin studierea a 400 articole căutate prin
motoarele de căutare Google Scholar și Google Academy în toate aceste publicații:
PubMed, Elsevier, Research Gates, Sci-Hub, British Medical Journal, ghiduri de
reabilitare COVID-19, folosind criterii de includere și excludere, rămânând un
număr de 50 articole care conțineau informațiile căutate prin cuvintele sau sintagme
cheie: COVID-19, reabilitare pulmonară, exercițiu fizic, Lungul Covid. Articolele
Răbîncă S.M., Moroșanu Ș, & Grosu V.T./ Gymnasium - Scientific Journal of Education, Sports,
and Health, ISSUE 2, VOL. XXIII / 2022
23
păstrate după triere stau la baza elaborării acestei lucrări de cercetare și a elaborării
programelor intervenționale.
În urma cercetărilor efectuate putem spune că un program de reeducare
respiratorie ce presupune stabilirea unui plan de exerciții considerate sigure și
benefice trebuie să aibă o durată de minimum 3 săptămâni (Martínez-Velilla,
Valenzuela, & Zambom-Ferraresi, 2020), și este absolut necesară continuarea
programului la domiciliu încă 6 săptămâni, cu reevaluări la 3 luni / 6 luni. De
asemenea, se poate duce evaluarea și propunerile de tratamente în Lungul Covid până
la 1 an. În caz de simptome persistente la distanță se va face o evaluare clinică,
fiziologică și funcțională și la 3 / 6 luni pentru a cuantifica evoluția deficiențelor
funcționale și utilizarea telereabilitării și a beneficiilor acesteia (Swarnakar, Yadav,
& Srikumar, 2021).
În primele sesiuni de reabilitare se va ține cont de monitorizarea pacientului
care trebuie să mențină o saturație de O₂ peste 92%, deoarece acești pacienți
desaturează rapid la cel mai mic efort (Lee Jia Yi, Lau Ha Chung, Young, & Ling,
2020), de aceea creșterea intensității exercițiului fizic în reabilitarea respiratorie și
asocierea întăririi musculare se va face treptat și cu precauție, sub controlul
parametrilor într-un mediu adecvat (Arzani, Zavieh, Khademi-Kalantari, &
Baghban, 2020). Acest antrenamentul de efort dozat se va alătura antrenamentului
de anduranță, antrenament de rezistență, antrenament de forță la membrele
superioare și/sau inferioare și exersarea mersului pe jos (Bușneag, 2017).
3. Rezultate și discuții
Planul intervențional implementat ar fi de dorit să urmărească dezvoltarea
forței musculare, stabilitatea și echilibrul pacientului, redarea capacităților de a
efectua activitățile de zi cu zi pentru a preveni declinul funcțional, fizic și psihic al
acestuia. Se va baza pe începerea precoce a programelor de reabilitare pulmonară
musculo-scheletală și neurologică.
Pentru a fi cât mai aproape de latura practică a recuperării propunem câte două
programe de exerciții de reabilitare pentru fiecare tip de readaptare (respiratorie,
musculo-scheletală și neurologică), cu grade diferite de dificultate, ca suport în
organizarea unui plan de reabilitare aplicabil la sala de gimnastică și continuat la
domiciliul pacientului, în funcție de starea și dificultățile apărute în viața acestuia.
Pentru a realiza o evaluare pe baza căreia să materializam planul de recuperare
facem ancheta pacientului investigând situațiile responsabile de dispnee (Scala Borg
de percepție a dispneei și Scala Borg modificată), a toleranței la activități zilnice
(Barthel, Activity Daily Living – ADL). În evaluarea efectuată de către fizioterapeut,
un rol important îl au: măsurarea circumferinței toracice în inspirație și expirație
(Enoiu & Moldovan, 2018), testul Sit to Stand, testul de mers de 10 metri și testul de
mers de 6 min. La pacientul în vârstă trebuie evaluat și riscul de cădere prin aplicarea
chestionarului WHODAS. Dinamometria este o metodă de evaluare necesară în
studierea forței musculare. Spirometria este o metodă facilă care va fi de mare ajutor
în a afla cât s-au îmbunătățit capacitatea vitală și rezervele ventilatorii.
Răbîncă S.M., Moroșanu Ș, & Grosu V.T./ Gymnasium - Scientific Journal of Education, Sports,
and Health, ISSUE 2, VOL. XXIII / 2022
24
Reeducarea respiratorie
Exercițiile ventilatorii sunt propuse unui pacient stabil, nepolipneic, cu o
frecvență respiratorie în jurul valorii de 20-22 respirații/minut pentru a pregăti
recondiționarea la efort (întărire musculară și activitate globală de anduranță
adaptată) ce și-a demonstrat eficacitatea asupra capacităților funcționale și în fibroza
idiopatică. Exercițiile respiratorii propuse sunt aplicate în funcție de deficiențele
mușchilor respiratori, de schimbul pulmonar, de capacitatea de expirație și de
momentul apariției tusei.
Exercițiile ventilatorii trebuie efectuate cu vizarea terapeutului și au ca obiectiv
creșterea volumului curent cu un timp expirator prelungit față de timpul inspirator
pentru a evita oboseala diafragmatică, cu micșorarea presiunii abdominale prin
aplecare în față, sprijin pe coate sau membrele superioare care favorizează activitate
diafragmatică și achiziționarea mușchilor inspiratori accesori în lanț închis (Gloeckl,
Leitl , Jarosch, Schneeberge, & Nell, 2021).
În timpul fazei subacute COVID-19 trebuie aplicate tehnici de drenaj bronhic,
clapping toracic și educarea/autoeducarea pacientului în ce privește respirația după
analiza beneficiu/risc. Respirația cu buzele strânse este extrem de utilă în dezvoltarea
mușchilor expiratori, dar activitatea respiratorie cu frână respiratorie trebuie sa fie
indicată individual deoarece nu funcționează la tot segmentul populațional, putând fi
tolerată prost în condițiile de oboseală respiratorie și toleranța circulatorie.
Reeducarea deglutiției și a vocii alterate sunt absolut necesare după intubarea
prelungită, cu slăbirea mușchilor respiratori, reducerea sensibilității faringelui, edem
al laringelui după extubare. Reeducarea presupune exerciții ale mușchilor feței și ai
gâtului împreună cu exerciții cu aparate gen Pulmovol, TRI-GYM. Reantrenarea la
efort și reinserția după faza subacută COVID-19 presupune recondiționarea globală
de efort axat pe anduranța cardio-respiratorie și musculară în ambulatoriul de
specialitate (Lazzeri, Lanza, Bellini, Bellofiore, & Cecchetto, 2020).
Pregătirea întoarcerii la domiciliu se va face când pacientul este autonom,
momentul este important pentru reluarea obiceiurilor de viață și a participării sociale.
Evaluarea obstacolelor la domiciliu, propunerea de amenajare cu ajutoare tehnice și
monitorizarea la distanță a readaptării (telereabilitarea) se vor face datorită
persistenței sechelelor pulmonare, musculare și neurologice apărute pe fondul
COVID-19 și tratarea acestora în continuare. Dispneea și scăderea toleranței la efort
sunt factori importanți în măsurarea calității vieții in bolile respiratorii (Hutter &
Würtemberger, 1999) , în care se încadrează și Lungul Covid.
Un aspect important: poate apărea sindromul de stres post-traumatic în cazurile
grave de COVID-19 și necesită aportul unui psiholog în caz de anxietate și depresie
(Swarnakar, Yadav, & Srikumar, 2021) care se poate menține și pâna la 6 luni post-
COVID.
Programul de reabilitare respiratorie prezentat în tabelul nr. 1 cuprinde exerciții
fizice care au ca scop îmbunătățirea ciclului respirator, a volumelor respiratorii și
sunt menite să antreneze musculatura respiratorie. Fizioterapeutul poate efectua și
poziții de drenaj bronșic și/sau clapping toracic cu un număr de repetări adaptat stării
inițiale de decondiționare respiratorie.
Răbîncă S.M., Moroșanu Ș, & Grosu V.T./ Gymnasium - Scientific Journal of Education, Sports,
and Health, ISSUE 2, VOL. XXIII / 2022
25
Tabel 1. Programul de exerciții în readaptarea respiratorie 1
Nr.
Crt.
Denumire exercițiu
Volum și
intensitate
Durată
1.
Așezat pe mingea Bobath, genunchi flectați la
90º, tălpile pe sol. Cifozăm coloana vertebrală pe
inspirație și revenire pe expirație
2 serii x 7repetări
60 secunde
2.
Inspirație lentă pe nas „miros o floareˮ
2 serii x 7 repetări
3.
Expir cu buzele strânse. Pronunțarea prelungă a
sunetelor O, U, H și S
4.
Inspirație – bombare abdomen
5.
Expirație – Sucțiune abdomen
În tabelul nr. 2 se exemplifică exerciții de readaptare respiratorie în care
folosim un număr mai mare de repetări, crescând intensitatea, forța și rezistența
mușchilor respiratori.
Tabel 2. Programul de exerciții în readaptarea respiratorie 2
Nr.
Crt.
Denumire exercițiu
Volum și intensitate
Durată
1.
Așezat pe un taburet, tălpile pe sol.
Inspirație cu desfacerea cutiei toracice.
Expirație cu menținerea cutiei toracice
deschise și contracție paravertebrală
3 serii x 15 repetări
30 secunde
2.
Așezat pe un taburet, cu un baston în
mâini. Inspirație cu ridicarea bastonului,
expirație cu coborârea bastonului
Reeducarea musculo-scheletală
Reeducarea musculo-scheletală este privilegiată între celelalte tipuri de
reabilitări deoarece decondiționarea musculară se produce rapid în boala COVID-
19, mai ales pentru pacienții imobilizați la pat unde recuperarea sau păstrarea
amplitudinilor articulare este importantă prin mobilizare pasivă, pasivo-activă și
posturare în poziții facilitatoare ale respirației (Coudeyre, Cormier, Costes, Lefevre-
Colau, & Grolier, 2021). Întărirea musculară se va face global pentru ca pacientul să
se poată ridica din pat. Dacă pacientul este prea slăbit se face recuperare la patul
pacientului, se vor executa apoi transferurile pat-fotoliu rulant , pat-scaun și
cicloergometre adaptabile la pat (Burtin, et al., 2009).
Electrostimularea cutanată poate fi propusă ca adjuvant al întăririi musculare
și reprogramare motrică, apoi întărirea musculară analitică și dinamică de intensitate
progresivă poate fi asociată cu transferurile de așezat în picioare, mers asistat
(ușurare corporală), eventual cicloergometru, stepper, bicicletă eliptică și în final,
banda de alergare (Camillo, et al., 2020).
Programul de exerciții musculo-scheletale din tabelul nr. 3 sunt facile în
condițiile practicării la pat a exercițiilor, cu un dozaj stabilit de fizioterapeut.
Răbîncă S.M., Moroșanu Ș, & Grosu V.T./ Gymnasium - Scientific Journal of Education, Sports,
and Health, ISSUE 2, VOL. XXIII / 2022
26
Tabel 3. Programul de exerciții în readaptarea musculo-scheletală 1
Nr.
Crt.
Poziția
inițială
Denumire exercițiu
Volum și
intensitate
Durată
1.
Decubit
dorsal
Flexia antebraț / braț
5 x 70% + 5 x 50%
60 secunde
2.
Flexia gambă / coapsă
3.
Flexia gambă / coapsă / bazin
4.
Așezat
Flexia antebraț / braț
6 x 70% + 6 x 50%
90 secunde
5.
Extensia trunchiului
6.
Adducția coapselor
7.
Verticalizare
3 serii x 20 repetări
60 secunde
În tabelul nr. 4 se prezintă un plan de exerciții cu rezistentă (ganteră, eșarfă
elastică) care poare completa exercițiile practicate în tabelul nr. 3.
Tabel 4. Programul de exerciții în readaptarea musculo-scheletală 2
Nr.
Crt.
Poziția
inițială
Denumire exercițiu
Volum și
intensitate
Durată
1.
Decubit
dorsal
7 x 70% + 7
x 50%
Flexia antebrațelor
2 serii
90 secunde
2.
3.
Așezat
Extensia pe braț cu banda elastic
galbenă
7 x 70% + 7 x 50%
7 x 70% + 7 x 50%
4.
Ridicări ale bazinului
5.
Flexia alternativă a membrelor
superioare cu o ganteră
de 0,5 Kg.
6.
Extensia membrelor superioare
cu un baston
7.
Balansări ale trunchiului stânga /
dreapta
3 serii x 20 repetări
Reeducarea neurologică
Reeducarea neurologică se realizează prin programe specifice afecțiunilor
neurologice ținând cont de comorbidități (HTA, obezitate). COVID-19 a dus la o
creștere substanțială a unor afecțiuni cum sunt accidentele vascular-cerebrale
ischemice și trombotice, creșterea numărului leziunilor demielinizante (scleroza
multiplă) la pacienți aparent sănătoși, și de asemenea, vertij cu cefalee intensă.
Astfel, acestor pacienți li se va iniția un plan de recuperare a funcției motorii, inclusiv
mers și echilibru, alături de consiliere psihologică și readaptare socială.
Programele de reabilitare din tabelul nr. 5 trebuiesc efectuate în condiții de
siguranță și anume: cu saturație de O₂ 92% pentru a nu dezvolta palpitații,
transpirații, etanșeitate toracică și dificultăți de respirație.
Răbîncă S.M., Moroșanu Ș, & Grosu V.T./ Gymnasium - Scientific Journal of Education, Sports,
and Health, ISSUE 2, VOL. XXIII / 2022
27
Tabel 5. Programul de exerciții în readaptarea neurologică 1
Nr.
Crt.
Denumire exercițiu
Volum și intensitate
Durată
1.
Flexia / extensia gambelor pe coapsă
pasivo-activ
2 serii x 15 repetări
30 secunde
2.
Abducția / adducția coapselor
pasivo – activ
3.
Ridicări ale bazinului
pasivo-activ
4.
Balansări stânga / dreapta ale trunchiului
5.
Simularea verticalizării
6.
Ridicări pe vârfuri / călcâie
7.
Simularea mersului
2 serii x 30 pași
60 secunde
Programul de exerciții de la tabelul nr. 6 se va aplica în condițiile unei
stabilități bune și forte 5/5 la membrele inferioare și a mersului.
Tabel 6. Programul de exerciții în readaptarea neurologică 2
Nr.
Crt.
Denumire exercițiu
Volum și intensitate
Durată
1.
Stând în șezut Gymball
2 serii
7 x 70% + 7 x 60%
60 secunde
2.
Fandare laterală la scară
3.
Stând pe un picior
7 x 70% + 7 x 60%
4.
Genuflexiuni cu propria greutate
2 serii x 20 repetări
5.
Urcatul pe scară
3 serii x 20 trepte
6.
Echilibru la placa de echilibru
3 serii x 60 secunde
7.
Mers lateral stânga / dreapta, față / spate
O însumare a programului de reabilitare pulmonară la sala de gimnastică
îndeplinește următoarele condiții: trebuie condus de un fizioterapeut și va consta într-
un ciclu de rezistență aerob (ACE), antrenament de rezistență cu durata de 45 minute
la intensități de 50-70% din rata maximă de lucru (Betschart, Rezek, Unger, & Beyer,
2021) , saturație de O₂ 94%. În timpul antrenamentului recuperator se va respecta
ciclului respirator și, în cazul în care pacientul are simptome, cum ar fi dificultățile
de respirație sau respirație șuierătoare, trebuie suspendat antrenamentul (Yang &
Yang, 2020).
Rețeta de reabilitare respiratorie și musculo-scheletală va fi individuală,
trebuind să conțină exerciții care să aibă o intensitate și durată crescute progresiv:
a) Exerciții aerobice: mers pe jos, mers rapid, jogging, înot, pornind de la
intensitate scăzută și îmbunătățind treptat intensitatea și durata de 3-5 ori pe
săptămână în ședințe de 20-30 minute;
b) Antrenament de rezistență: rezistența progresivă cu o sarcină de
antrenament a fiecărui grup muscular țintit, aproximativ 2 minute de 2-3 ori
pe săptămână, iar sarcina de antrenament va fi crescută cu 5-10 % pe
săptămână;
Răbîncă S.M., Moroșanu Ș, & Grosu V.T./ Gymnasium - Scientific Journal of Education, Sports,
and Health, ISSUE 2, VOL. XXIII / 2022
28
c) Formarea echilibrului: exerciții în ortostatism, exerciții de balans și transfer.
Reabilitarea la domiciliu
Va consta în respectarea recomandările fizioterapeutului în ce privește reluarea
activităților fizice: la început sa fie de intensitate scăzută sub 5 MET și scor 8/10 pe
scala Borg de percepție a efortului, cu măsurarea saturației de oxigen care trebuie să
fie aproximativ 94% în timpul ședinței de antrenament. Frecvența programelor de
exerciții va fi de 2 ori pe zi cu sesiuni de 15-45 minute zilnic sau cu exerciții
intermitente punând accentul pe exersarea transferului, echilibrului așezat / în
picioare, mers.
4. Concluzii
Necesitatea reabilitării respiratorii, musculo-scheletale și neurologice în cadrul
laboratoarelor de medicină fizică și recuperare medicală a pacienților cu sechele de
Lung Covid, continuarea acestuia la domiciliul pacientului prin monitorizarea de
către un fizioterapeut și folosirea mijlocului modern de telereabilitare (Tsutsui,
Gerayeli, & Sin, 2021) pentru menținerea supravegherii directe și de lungă durată a
progresului recuperator obținut de către pacient.
Note generale de practicare a exercițiului fizic în siguranță în urma infecției
simptomatice SARS–CoV–2: se impune obligativitatea unei evaluări clinice chiar și
după o formă ușoară de COVID-19, tratamentul recuperator sa fie aplicat preventiv
și ținând cont de importanța revenirii lente la activitățile de zi cu zi. Necesitatea
constituirii unei echipe multidisciplinare, în care fizioterapeuții au un rol extrem de
important, cunoscând beneficiile exercițiului fizic, acesta să fie practicat pentru a
reduce semnificativ daunele inactivității fizice date de afectarea COVID-19.
©2017 by the authors. Licensee „GYMNASIUM” - Scientific Journal of Education,
Sports, and Health, „Vasile Alecsandri” University of Bacău, Romania. This article
is an open access article distributed under the terms and conditions of the Creative Commons
Attribution ShareAlike 4.0 International (CC BY SA) license
(http://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/).
