Aşezarea din prima epocă a fierului de la Enisala–Palanca. Cercetările arheologice din anul 2010 / The Early Iron Age settlement at Enisala–Palanca. The 2010 archaeological investigations

Abstract

This article focuses on the archaeological investigations carried out in 2010 in the Early Iron Age settlement from Enisala–Palanca, presenting the archaeological complexes, as well as an analysis of the finds. Chronologically, inhabitation can be assigned to the last phase of Babadag culture (8th c. - early 7th c. BC), before the founding of the Greek colonies on the western Black Sea shore.

Full text

DinpreistoriaDunăriideJos.50deanidelaînceputulcercetărilorarheologicelaBabadag,Tulcea,2013,p.387‐460



Aşezareadinprimaepocăafieruluidela
Enisala–Palanca.
Cercetărilearheologicedinanul2010

Sorin‐CristianAilincăi*,FlorianMihail*,MihaiConstantinescu**

Abstract:Thisarticlefocusesonthearchaeologicalinvestigationscarriedoutin2010intheEarlyIron
AgesettlementfromEnisala–Palanca,presentingthearchaeologicalcomplexes,aswellasananalysisof
thefinds.Chronologically,inhabitationcanbeassignedtothelastphaseofBabadagculture(8thc.‐early
7thc.BC),beforethefoundingoftheGreekcoloniesonthewesternBlackSeashore.
Rezumat:Articoluldefațăprezintăcercetărilearheologiceefectuateînanul2010înaşezareadinprima
epocăafieruluidelaEnisala–Palanca.Cuaceastăocaziesuntprezentatecomplexelearheologiceşiseface
oanalizăaceramiciidarşiaobiectelordinpiatră,osşicorn.Dinpunctdevederecronologiclocuirea
poatefiatribuităperioadeifinaledeevoluțieaculturiiBabadag(sec.VIII–începutulsec.VIIa.Chr.),
anterioarăîntemeieriicoloniilorgreceştipecoastavesticăaMăriiNegre.
Keywords:EarlyIronAge,Babadagculture,settlement,funeraryarchaeology,Dobrudja.
CuvinteCheie:perioadatimpurieaepociifierului,culturaBabadag,arheologiefunerară,Dobrogea.

1.Introducere
LocalitateaEnisala(com.Sarichioi,jud.Tulcea)estesituată înnord‐estulDobrogei,
într‐ozonăcolinară,lasuddezonadecontactalacurilorBabadagşiRazim(Fig.1).
Datorită generoaselorresursenaturale,oferitecelpuținpână înantichitateşideo
deschideredirectă laMareaNeagră1,această regiuneafostintenslocuită de
comunitățileumanede‐alungultuturorperioadeloristorice2.
* InstitutuldeCercetăriEco‐Muzeale,Str.Progresului,32,820009,Tulcea,România.
**InstitutulAntropologie„Fr.I.Rainer”,Bucureşti,România;e‐mail:mihaic2005@yahoo.com.
1 Paninetalii1983,249‐255;Romanescu2006,67.
2 Paleolitic:Păunescu1999,67,69;neo‐eneolitic:Comşa1972,18;Lăzurcă,Mănucu‐Adameşteanu
1980,146;Mihailetalii2012;epocabronzului:Morintz,Anghelescu1970,403;Vasiliu2003‐2004,
123‐136;primaepocăafierului:Ailincăietalii2011;Dragomir1974,131‐136;Aricescu1975,17‐
24;Simion1971,63‐134;adouaepocăafierului:Simion1974,291‐304;Simion2003,258‐320;
Babeş 1971,19‐45;epocă romană:Mănucu‐AdameşteanuM.1984,31‐40;Mănucu‐
Adameşteanu,Oberländer‐Târnoveanu1984,350;Mănucu‐Adameşteanu1984,349‐354;
Oberländer‐Târnoveanu1980,505;epocămedievală:Baraschi,Cantacuzino1977‐1978,459‐471;
Ciobanu1971,21‐30;Custurea2000,139,nr.38;Dragomir1972‐1973,29‐47;Iosipescu,Iosipescu

388 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU



Fig.1.PozițiageograficăalocalitățiiEnisala/ThegeographicallocaltionofEnisala.

Dintrenumeroaseleobiectivearheologicecunoscuteînaceastăzonă,Enisala–Palancaa
intratîncircuitulştiințificdată cuefectuareaaici,decătreSebastianMorintz,aunui
sondajarheologicîntoamnaanului19693.Fără abeneficiadeunplandecercetare
sistematică,înacestsitsevordesfăşurade‐alungultimpuluimaimulteintervenții
arheologicedesalvarecauzatedediverseleamenajăriagricolesauedilitare.Astfel,în
1979cercetărilearheologiceaufostcoordonatedeElenaLăzurcăşiGheorgheMănucu‐
Adameşteanu4,pentrucaîn1986acesteasăfiecontinuatedeSilviaBaraschi.Săpăturile
sevorrelua,dupăolungăpauză,înperioada2003‐20065,ocaziecucareafostcercetatăo
suprafațăde664mp.
Înperioadaaprilie‐iunie2010,însectoruldenord‐vestalsituluiaufostefectuate
cercetăriarheologicepreventive,careauavutcascopeliberareadesarcinăarheologică
auneisuprafețeceurmaafiafectată deconstruireauneipensiuni.Confirmând
rezultatelemaivechi,săpăturilearheologiceefectuateîn2010auscoslaiveală
2004,310‐314;Mănucu‐Adameşteanu,Oberländer‐Târnoveanu1984,352,nr.23;Mănucu‐
Adameşteanu1990,44‐48;Stănicăetalii2006,etc.
3 Morintz,Anghelescu1970,403.
4 Lăzurcă,Mănucu‐Adameşteanu1980.
5 Ailincăietalii2011.

AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 389
numeroaseşiimportantevestigiiarheologicecepotatribuiteatâtculturilorGumelnița
şiBabadag,câtşiperioadeimedievale(maialessec.XIII‐XIV).



Fig.2.VederegeneralăasuprasituluidelaEnisala–Palanca/GeneralviewonEnisala–
Palancasite.

Cantitateamaredematerialearheologicecâtşidiversitateaacestuiane‐adeterminat
săpublicămseparatvestigiilespecificefiecăreiepoci.Astfel,dacălocuireaeneoliticăa
fostpublicată relativrecent6,prezentularticolestededicatexclusivdescoperirilor
atribuiteculturiiBabadag.

2.Descriereacercetărilor.Complexelearheologicedinprimaepocăafierului

Ținândcontdeconfigurațiaterenuluiaufosttrasatetreisprezecesecțiuniparalele,
orientatepedirecțiaE‐V,notatecuS1‐13.Acesteaauavutolățimede4m(excepție
făcândS12acăreilățimemăsura6m)şiolungimecuprinsăîntre4şi32m,înfuncție
delimitelezoneiafectate,însumândosuprafațăde920mp(Fig.2).
Deşiceamaimareparteacomplexelorarheologicedescoperitecuaceastăocazie
potfiatribuiteperioadeimedievale,amidentificatşioseriedeamenajăridinprima
epocăafierului.

6 Mihailetalii2012.

390 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU

Fig.3.Planulcercetărilorarheologicedin2010/Theplanof2010archaeological
excavation.

Secțiunea1(S1)–amplasată înzonadesudazoneicercetate(Fig.3),aavut
dimensiunilede4×4m(16mp)(Pl.1/1),pesuprafațasafiindcercetatetreicomplexe
arheologicecepotfiatribuiteepociifieruluidupăcumurmează:

Gr.2–cercetată aproapeintegralîncolțuldenord‐estalsecțiunii.Aceastaaveao
formăaproapecircularăînplancudiametrulde1,40m.Perețiicomplexuluiaufost
săpațirelativverticalpânălaadâncimeade0,75m.Printrecelecâtevafragmente
ceramicedescoperiteînumpluturăampututidentificaostrachinăşiunmicvas
bitronconic(Pl.10/1‐2),darşiuntopordinpiatră(Pl.10/3);
Gr.3–esteuncomplexdedimensiunimaimari,suprapusparțialdegr.1şi5.Formasaîn
planeraprobabilovală,iarperețiiaufostsăpațioblicspreinteriorpânălaadâncimea
deaproximativ0,75m.Deaiciprovinmaimultefragmentedevasehallstattiene(Pl.
10/5‐9,11‐12)şiofusaiolădecoratăcu„şnururiimprimate”(Pl.10/4‐12);
Gr.4–afostcercetatăînparteadenordaS1şiparțialînS2.Aceastaaveaprobabilo
formăovalăalungită,perețiiaufostsăpațioblicspreexteriorpânălaoadâncimede
aproximativ1m.Dininteriorulacestuicomplexampututînregistramaimulte
fragmenteceramicehallstattiene(Pl.11/1‐7)darşiunfrecător(Pl.11/8),ocute
(Pl.11/9)şiunobiectdinos(Pl.11/10).

AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 391
Totdeaicisepăstrează şiuntemporaldreptuman,curupturidinvechimeale
porțiuniisaleanterioare,aproximativdelajumătateameatuluiauditivextern.
Acestaprovinedelaunindividdesexindeterminabil,cuovârstade5‐10ani7.

Secțiunea2(S2)–afostsăpatălanorddeS1,fiindseparatădeaceastadeunmartor
cuogrosimede0,50m.DimensiunileS2aufostde4×5m(20mp),pesuprafațasa
fiindidentificateşasenoicomplexearheologice(Pl.1/2)săpateparțialsauintegral,
dintrecaretreipotfiatribuiteculturiiBabadag:

Gr.1–cercetatăparțialînprofiluldeest,aveaperețiisăpațirelativverticalpână la
adâncimeade1,10mşiconțineafragmenteceramicehallstattiene(Pl.12/1‐6);
Gr.7–aveaoformăcirculară,cudiametrulde1,50m,fiindparțialsuprapusăde
gr.5.Perețiiaufostsăpațioblicspreexteriorpânălaadâncimeadeaproximativ
1m,iarcelecâtevafragmenteceramicepermitdatareasaînprimaepocă a
fierului(Pl.12/7‐11;13/1‐8).
Alăturideacesteaaufostidentificatemaimulteoseminteumanefragmentare,care
proveneaudeladoiindivizi:individul1–erareprezentatdeprimaşiaşapteavertebră
cervicală,humerusuldrept,metacarpianulIstg,coxalulstâng,sacrumul.Acesteaau
aparținutunuibărbatcuovârstăde32‐34anişiostaturăde161,01±3.3cm8.Din
punctdevederepatologics‐aupututobservaurmeleuneiosteoartrozelahumerus
proximalşidistal,acetabulumurişiuşorpevertebreşideenthesophitepe
margineasuperior‐medialăailiumurilor;individul2–estereprezentatdecelpuțin
uncapfemuraldrept,parțialruptdinvechime,parțialmodern.Esteposibil
(ținândcontdeculoareaoaselorşiuşoareledepuneridecalcar),caşiceledouă
vertebredescriselaindividul1săprovinădelaindividul2,deşiprinmasivitatealor
paraaparținemaidegrabă celuidintâi.Sexulestedificildedeterminat,deşi
dimeniunilefoartemicialecapuluifemuralparaindicasexulfeminin.Vârstaeste
adultă,20‐40deani.Patologie:uşoareurmedeosteoatrozăpecapulfemuraldrept.
Gr.8–afostidentificatăînparteadevestasecțiunii.Aceastaaveaoformăcircularăîn
plan,cuundiametrude1,62m.Perețiiaufostsăpațioblicspreexteriorpânăla
adâncimeade0,90m.Înumpluturagropiiaufostidentificatemaimultefragmente
ceramicespecificeculturiiBabadag(Pl.13/9‐12;14/1‐7);

7 Determinarefăcutăpebazaformăriimastoidei,aobliterăriiforamenuluiluiHuschkeşia
plăciitimpaniceşiprincomparațiecucraniicuvârstecunoscutedinColecțiaRainer.
8 StaturalaadulțiafostcalculatădupămetodaluiPearson(1899).

392 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU
Secțiunea3(S3)–urmeazăsprenorddeS2,fiinddespărțitădeaceastadeunmartor
stratigraficde0,50m.DimensiunileS3suntde4×6m(24mp),pesuprafațasafiind
cercetatealtetreinoicomplexearheologicehallstattiene(Pl.1/3):
Gr.2–afostcercetată integralînc.2‐3S,aveaoformă circulară cudiametrulde
1,40m.Înprofilseprezentasubformauneialveolăriadâncide0,70mşiconținea
maimultefragmenteceramicehallstattiene,dintrecareunuleradecoratprin
imprimare(Pl.14/9‐12);
Gr.3–cercetatăintegral,această groapă eracirculară înplan,cudiametrulde1,50m,
perețiisăifiindsăpațiverticalpânăla0,40m.Pelângămaimultepietrededimensiuni
mari,înacestcomplexaufostdescoperitenumeroasefragmenteceramiceşiun
frecătordepiatrăcepotfiatribuiteculturiiBabadag(Pl.15/1‐3;16/1‐4);
Gr.5–afostcercetatăparțialînc.2S,perețiisăifiindsăpațioblicspreexteriorpânăla
oadâncimede0,70m.Complexulconțineamaimultefragmenteceramicespecifice
culturiiBabadag(Pl.16/5‐15).

Secțiunea4(S4)–urmeazăsprenorddeS3,fiinddespărțitădeaceastadeunmartor
stratigraficde0,50m.DimensiunileS4suntde4×8m(32mp),pesuprafațasafiind
cercetateşaptenoicomplexearheologice(Pl.2/1),dintrecaredoartreipotfiatribuite
culturiiBabadag:

Gr.1–seprezintăsubformauneialveolăricuadâncimeade0,25m,cercetatăparțial
înc.1S‐N,dincareprovincâtevafragmenteceramicehallstattieneatipice;
Gr.6–afostcercetatăparțialînc.3S,aveaperețiisăpațioblicspreinteriorpânăla
adâncimeade0,50m.Dinacestcomplexprovineunfragmentdepercutordin
piatrăşicâtevafragmenteceramicehallstattieneatipice;
Gr.7–surprinsăparțialînc.2S,aveaperețiisăpațiuşoroblicspreinteriorpânăla
adâncimeade0,70m.Complexulconțineaceramicădinprimaepocăafierului.

Secțiunea5(S5)–afostsăpatălanorddeS4,fiinddespărțitădeaceastaprintr‐un
martorstratigraficgrosde0,50m;aveadimensiunilede4×10m(40mp),pesuprafața
safiindidentificatedouănoicomplexearheologicehallstattiene(Pl.2/2):

Gr.2–afostcercetatăparțialînc.3S,perețiisăifiindsăpațioblicspreexteriorpânăla
adâncimeade1m.Complexulconțineamaimultefragmenteceramicehallstattiene
(Pl.17/5‐8;18/1‐4),opiesăîncursdeprelucraredincorndecerb(Pl.17/10)şidouă
fragmentedelaopsaliedinacelaşimaterial(Pl.17/9);
Gr.6–cercetată aproapeintegralînc.6S,groapaaveaoformă ovală înplan,cu
dimensiunilede2×1,40m.Perețiiaufostsăpațioblicspreexteriorpână lao

AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 393
adâncimede0,80mşiconțineamaimultefragmenteceramicespecificeculturii
Babadag,printrecareşiostrachinădecoratăcumotiveimprimate(Pl.18/5‐6).

Secțiunea6(S6)–trasată lanorddeS5,eradespărțită deaceastadeunmartor
stratigraficcuogrosimede0,50m.Dimensiunileacesteisecțiunisuntde4×12m
(48mp),pesuprafațasafiindidentificatemaimultecomplexearheologicedinprima
epocăafierului(Pl.3/1):

Gr.3–afostcercetatăintegralînc.4S,avândoformăcircularăînplancudiametrul
de1,35m.Perețiiaufostsăpațiaproximativverticalpânălaoadâncimede1m.În
pământuldeumplutură aufostdescoperitecâtevafragmenteceramice
hallstattienedelavasebitronconice(Pl.19/2‐3),vasedebucătărie(Pl.19/4‐5)şi
străchini(Pl.19/6‐7);
Gr.5–cercetatăintegralînc.4N,afostparțialdistrusădegr.4.Complexulaveaîn
planoformăovală,cudimensiunilede1,20×1,40m,perețiisăifiindsăpațialbiat
pânălaadâncimeade0,80m.Materialularheologicdescoperitaicipoatefiatribuit
culturiiBabadag(Pl.19/8);
Gr.7–cercetatăintegralînc.2‐3N,aveaoformă circulară înplan(diam.1,30m),
perețiifiindsăpațiverticalpânălaadâncimeade0,90m.Acestcomplexconținea
oseminteleînconexiuneanatomicăadoiindivizidepuşiîntr‐opozițienefirească
(Fig.4),precumşioseriedematerialearheologicecedateazăcomplexulînprima
epocăafierului(Pl.20/1‐7);
Primulindivid(înordineadepunerii),destuldebineconservat,aaparținutunui
individ„aruncat”îngroapăcufațaînjos(orientatpedirecțiaNE‐SV).Acestaa
aparținutunuibărbatcuovârstăcuprinsăîntre40‐45anişiostaturăde161,01±3,3
cm.Dinpunctdevederealpatologieiosoase,s‐aupututobservadepuneri
semnificativedetartru.Hipoplasiaemailuluidentarlacaniniişiincisiviimaxilari
şimandibulari.Cribracraniipeparietaleşioccipital.Artroză latoatearticulațiile
păstrate,vertebreletoracale3‐9prezintă exostozemedii,maialespepartea
anterioară şipeceadreaptă,lafelarticulațiasacrumuluicuultimavertebră
lombară,deformatăîndreapta.Exostozeşiosreactivvindecatpeparteamedialăa
tibieidrepte,pezonadeinserțiealuitibialisanterior,probabilurmareaunei
afecțiunimusculare.Seobservă odezvoltaredeosebită azoneideinserțiea
bicepsuluipetuberozitățileradialeşiadeltoizilorpehumerusuri.Defectecorticale
pefațaanterioarăamarginiicapetelorhumerale.


394 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU

Fig.4.Secțiunea6,groapa7/Section6,pitno.7.

Merită menționatfaptulcă lanivelulcraniuluiaufostobservateurmeleaşapte
loviturirealizatecuunobiectascuțit(probabilospadăținândcontdedimensiunile
şiadâncimealoviturilor).Toateloviturileaufostextremdeviolente,realizateîn
forță,faptceadeterminatşiaparițiadenumeroasefracturiradianteşiruperiale
unorbucățimaridincalotă.Nuparaaveadreptscopdesfacereacalotei,deoarece
niciunadinloviturinuaperforat‐oîntotalitate,cisuntsemneclaredeviolență
militară.Deşimajoritatearupturilorşifragmentărilorsuntmoderne,existătotuşişi
câtevaoasecareprezintăfracturidinvechime.Astfel,apareofracturădeformă
aproximativcircularăpefațaanterioarăacoxaluluistângşiunapefațamedialăa
epifizeitibieidrepte.Deasemeneaşifracturileepifizeidistaleatibieistângisunt
produsedinvechime.
Individul2sepăstreazădeasemeneaîntr‐ostaredeconservarefoartebună.Acesta
aaparținutunuiindividdesexmasculin,cuovârstădeaproximativ19‐20anişio
staturăde168,17±3.3cm.Defunctulafostaruncatpestecelălaltindivid,totcufața
înjos,pedirecțiaSE‐NV.Şiînacestcazs‐aupututobservaoseriedefracturişi
lovituriaplicateînzonacraniului,afemuruluişiatibieidrepte.Toateloviturilenu
prezintăurmedevindecare,fiindproduseperi‐mortem.

Secțiunea7(S7)–aredimensiunilede4×16m.Pesuprafațasa(64mp)aufost
cercetatemaimultecomplexearheologice(Pl.3/2).Materialceramicspecificepocii
fierului(Pl.21/1‐3)provinedinnivelulvegetal(Pl.20/8‐12)darşidintr‐unşanț
identificatpeosuprafațăcecuprindeparțialsauintegralc.1‐6N‐S.Acestcomplexde

AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 395
maridimensiuniafostsurprinsşiînsecțiunilerealizateulterior.Înacestsector
amenajareaaveaînparteadesudoformăalbiatăînprofil,cuoadâncimede0,75m,în
vremecesprenord,acestaseadânceapânălaaproape1,50m,perețiidevenindmai
abrupți.

Secțiunea8(S8)–aveadimensiunilede4×20m(80mp),fiindseparatădeS7şiS9
decâteunmartorstratigraficgrosde0,50m.Pesuprafațasas‐auînregistrat
următoarelecomplexearheologicecareaufostatribuitelocuiriidinprimaepocă a
fierului:

Gr.1–cercetată parțialînc.1‐2S‐N,perețiiacesteiaaufostsăpațiuşoroblicspre
exteriorpânălaoadâncimede1,55m.Dinacestcomplexamînregistratmaimulte
fragmenteceramicecepotfiatribuiteculturiiBabadag(Pl.21/4‐5);
Gr.2–cercetatăparțialînc.1N,seprezentasubformauneialveolăricuoadâncimede
0,30mîncareamdescoperitfragmenteceramicehallstattiene(Pl.21/6‐10);
Gr.5–seprezentasubformauneialveolărisuprapuseparțialdegr.4.Înumplutura
saamdescoperitcâtevafragmenteceramicehallstattieneatipice;
Gr.6–afostcercetatăparțialînc.8‐10S,perețiisăifiindsăpațiuşordiferitpânăla
adâncimeamaximăde1,50m.Astfel,înprofilsepoateobservacădacă peretele
dinsprevestestesăpatuşoroblicspreinterior,celdinspreestformeazăotreaptă.
Înumpluturagropii,laadâncimeade0,30mampututidentificamaimulteoase
umanelipsitedeconexiuneanatomică (craniul,omoplații,clavicula,membrele
superioareşiinferioare,bazin,vertebre,coaste)alăturidecareseaflaoceaşcă
specificăculturiiBabadag(Pl.21/11).
Oseminteleauaparținutunuiindividdesexmasculin,cuovârstăestimatăîntre
35‐40deanişiostaturade164,03±3,3cm.Dinpunctdevederepatologics‐au
pututobservaurmedeosteoartrozălatoatearticulațiilepăstrate,maiaccentuată
fiindlacoateşilaşolduri.S‐amaipututobservaofracturăvindecatălaunadin
coasteledepeparteastângă (între4şi7),iaraproximativlajumătatearamului
mandibulardrept,seobservăurmeleuneilovituri(adâncită14mmînos),cuun
obiectcontondent(probabilunobiectascuțitdupăformaloviturii),venitădinspre
lateraldreapta,careaprovocatociobireaosuluişidesprindereauneiporțiuni
semnificativepeparteainterioarăamandibulei.
Lacondilullateraldepefemuruldreptşicorespunzătorpeceltibialseobservăcâteva
liniidefractură şiadâncirialeepifizelor,nevindecate,cesuntdatorateuneitraume
perimortem;celmaiprobabilcaurmareauneicăzături.Lipsaunorurmedevindecare
indicăfaptulcă celedouălovituridescrisemaisusaufostsimultane,fiindunadin
cauzeledecesuluiindividului.Deasemeneatreimeadistală acubitusuluidrepteste
ruptă dinvechimeşipierdută;zonaderuptură prezintă depuneridepiatră,dare

396 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU
dificildestabilitdacă erealizată perimortemsaunu.Totdinvechimesuntrupteo
coastădepeparteadreaptă şiunadepestânga,părțileruptenefiindrecuperate.La
coxaluldreptexistăoperforațiecirculară,cumarginileneregulate,totdinvechime.

Fig.5.Secțiunea8,groapa6/Section8,pitno.6.

Gr.11–groapădeformăovală,cercetatăparțial.Aceastaaveaperețiisăpațiuşorspre
interiorpână laadâncimeade0,80m,cuparteainferioară rotunjită.Complexul
conțineamaimultefragmenteceramicehallstattienedintrecareampututidentifica
ostrachinăcumargineacanelată(Pl.22/1);
Gr.12–alveolarecercetatăparțialînprofilulvestic,dincareprovincâtevafragmente
ceramicehallstattieneatipice;
Gr.13–groapădemaridimensiuni,cercetatăparțialînc.9‐10N.Aceastaaveapereții
săpațispreinteriorpânălaaproximativ0,40madâncimeşiafostparțialdistrusă
degr.14(medievală).Complexulconțineacâtevafragmenteceramicehallstattiene
delaunvasbitronconic(Pl.22/2)şiostrachină(Pl.22/3);

PesuprafațaacesteisecțiuniamobservatobifurcațieaşanțuluiidentificatînS7.
Astfel,şanțuldinspreest,îlvomnotacu1,iarceldinsprevest,cu2.Şanțul1carea

AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 397
fostcercetatpesuprafațac.2‐4,N‐S,perețiifiindoblicispreinterioriarbazarotunjită.
Adâncimeamaximă,înregistratăpeprofiluldesud,fiindde2,50m.Înacestsectoral
şanțuluiafostdescoperitşiparteaproximală aunuifemurdreptuman,carea
aparținutunuibărbatde19‐20ani.Şanțul2estefărăîndoialămaiîngustşimaipuțin
adânc(‐1,50m),înambelefiinddescoperitefragmenteceramicehallstattiene,iarîn
şanțul2şiunelespecificeculturiiGumelnița.

Secțiunea9(S9)–afosttrasatăcudimensiunilede4×26m(108mp),pesuprafațasa
fiindcercetateurmătoarelecomplexearheologicececonțineaumaterialarheologicdin
primaepocăafierului(Pl.5):

Gr.1–afostcercetatăparțialînc.1‐2N,avândperețiisăpațiuşoroblicspreinteriorşi
zonainferioară rotunjită,adâncimeasafiindde1,25m.Îninteriorulacestui
complexaufostdescoperitemaimultefragmenteceramicespecificeculturii
Babadag(Pl.23/7‐10);
Gr.4–seprezintăsubformauneialveolăricirculare(diam.1,50m)cuadâncimeade
0,30m.Dinumpluturasaprovinmaimultefragmenteceramicehallstattiene
(Pl.23/11‐13);
Gr.9–cercetată parțialînc.8‐9N,groapaaveaperețiisăpațiverticalpână la
adâncimeade0,50m,materialulceramicdescoperitaicifiindspecificculturii
Babadag(Pl.25/6‐9);
Gr.14–afosttăiată degr.12şi17,perețiisăifiindsăpațipână lastâncă,având
adâncimeade0,50m.Celecâtevafragmenteceramicedescoperiteaicidatează
complexulînperioadahallstattiană(Pl.25/10‐13);
Gr.15–cercetatăparțialînc.11S,afostparțialdistrusădeamenajareagr.19.Pereții
săiaufostsăpațipână laadâncimeade0,50m,complexulconținândcâteva
fragmenteceramicehallstattieneatipice;
Gr.16–esteuncomplexdedimensiunimaimari,fiindparțialcercetatînc.12‐13N.
Acestaaveaperețiisăpațiverticalpânălastâncă(‐0,40m),înumpluturasafiind
descoperitemaimultefragmenteceramicehallstattiene(Pl.24/1‐17);

Ceramicăhallstattiană maiprovineşidinstratulvegetal(Pl.23/1‐6),dinşanțul1care
traverseazăsuprafețelec.2‐5N‐Sşiprezintăoadâncimemaximăde2m(Pl.25/1‐5)dar
şidinşanțul2careafostidentificatînc.4‐8N‐S,perețiisăifiindaproapeverticali,iarîn
parteasamedianăsepoateobservaoadâncire.

Secțiunea10(S10)–afosttrasatăla3mnorddeS9şiaavutdimensiunile4×24m
(96mp).Încadrulsăuaufostidentificateurmătoarelecomplexearheologice(Pl.6)
careconțineaumaterialceramicspecificculturiiBabadag:


398 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU
Gr.3‐afostcercetatăparțial,fiindidentificatăpesuprafațac.9şi10S.Perețiiaufost
săpațiverticalpână laadâncimeade0,40m.Încadrulacestuicomplexafost
identificatmaterialceramichallstattianatipic;
Gr.4–afostcercetatăintegral,fiindsurprinsăpesuprafațac.8şi9S.Aceastaaavuto
formă circulară cuundiametrude1,50mşioadâncimede0,40m.Încadrul
acestuicomplexafostidentificatmaterialceramichallstattian(Pl.26/4‐9),darşiun
fragmentderâşniță(Pl.26/3),olamădinsilexşiunobiectdinos(Pl.26/1);
Gr.6–afostcercetatăparțial,fiindsurprinsăpesuprafațac.7‐8N.Complexulafost
afectatdeamenajareagr.7şi8(medievale)şiaavutoformă ovalalungită.În
cadrulacesteiamenajăriafostidentificatmaterialceramichallstattianatipic;
Gr.10–afostcercetatăparțial,fiindcercetatăpesuprafațac.9‐10N‐S.Aavutoformă
circulară cuundiametrude1,50mşioadâncimede0,30m.Încadrulacestui
complexafostidentificatmaterialceramichallstattian(Pl.27/1‐3);
Gr.11‐afostcercetatăparțial,fiindsurprinsăpesuprafațacareurilor10‐11Nşi10‐11S.
Aavutoformăcircularăcuundiametrude1,50mşioadâncimede0,30m.În
cadrulacestuicomplexafostidentificatmaterialceramichallstattian(Pl.27/4‐5);
Gr.12–afostcercetatăintegral,fiindidentificatăpesuprafațac.11N‐S.Aceastaa
avutoformă circulară cuundiametrude0,75mşioadâncimede0,20cm.
Amenajareaacestuicomplexs‐aopritlanivelulstâncii.Încadrulsăuafost
identificatmaterialceramichallstattianatipic;
Gr.14‐afostcercetată parțial,fiindsurprinsăpesuprafațac.11‐12N.Perețiisăiau
fostsăpațiverticalpânălaadâncimeade1,20m.Încadrulacestuicomplexafost
identificatmaterialceramichallstattian(Pl.27/7);
Gr.15‐afostcercetată integral,fiindidentificată pesuprafațac.11N‐S.Aavuto
formăcircularăcuundiametrude0,70mşioadâncimede0,20cm.Amenajarea
acestuicomplexs‐aopritlanivelulstâncii.Încadrulsăuafostidentificatmaterial
ceramichallstattianatipic;
Gr.16‐afostcercetatăintegral,fiindidentificată pesuprafațacareurilor11N‐S.A
avutoformă circulară cuundiametrude0,60mşioadâncimede0,20cm.
Amenajareaacestuicomplexs‐aopritlanivelulstâncii.Încadrulsăuafost
identificatmaterialceramichallstattianatipic;

Materialceramichallsttatianprovineşidinceledouăşanțuri(Pl.28/1‐3).Şanțul1‐a
fostsurprinspesuprafațac.1şi2N‐Sşiseprezintasubformauneialbiericeaatins
adâncimea1mşiolățimede1,70m.Şanțul2afostcercetatpesuprafațac.4‐6Nşi
3‐5Sşiaveaoadâncimede1mşiolățimede2,50m.

Secțiunea11(S11)–afosttrasatăla3mnorddeS10şiaavutdimensiunile4×32m
(128mp).Încadrulsăuaufostidentificate20complexearheologice,înmarealor

AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 399
majoritateamenajateînepocamedievală(Pl.7).Înciudaacestuifaptexistăoseriede
elementecepotfiatribuiteaşezăriiculturiiBabadag:

Gr.7‐afostcercetatăintegral,fiindamenajatăpesuprafațac.4S.Aavutoformă
circularăcuundiametrude0,90mşioadâncimede1m.Încadrulacestuicomplex
afostidentificatmaterialceramichallstattian;
Gr.13–afostidentificatăpesuprafațac.8‐9N‐S.Afostafectatădeamenajareagr.12
şi14.Perețiiaufostsăpațiverticalpânălaadâncimeade0,40m.Aavutoformă
circularăcuundiametrude1m.Încadrulacestuicomplexafostidentificatpuțin
materialceramichallstattian(Pl.29/4‐5);
Gr.16–afostcercetatăparțial,fiindidentificatăpesuprafațac.9‐10S.Afostafectată
deamenajareagr.14.Încadrulacestuicomplexafostidentificatmaterialceramic
hallstattian(Pl.29/6‐7;30/1‐5).

Ceramicădinprimaepocăafieruluiamaifostdescoperităatâtînstratulvegetal
(Pl.28/4‐5),câtşiînceledouăşanțuri.Şanțul1afostidentificatpesuprafațac.1‐2N‐S.
Acestaacăpătatmaimultformauneialbiericeaatinsadâncimeamaximăde1,20mşi
olățimede2,60m.Suprafațasaafostafectată deamenajareagr.2,3,4şi5
(medievale).Înpământulceîlumpleaamidentificatdoarmaterialceramicdinprima
epociafierului(Pl.28/6‐8);
Şanțul2afostînregistratpesuprafațac.6‐8N‐S.Acestaseprezentasubformaunei
albiericeaatinsadâncimea0,80mşiolățimede2m.Suprafațasaafostafectatăde
amenajareagr.11(medievală).Încadrulsăuafostidentificatmaterialceramic
aparținândprimeiepociafierului(Pl.28/9‐11;29/1‐3).

Secțiunea12(S12)–afosttrasatăla3mnorddeS11şiaavutdimensiunile6×26m
(156mp).Înacestperimetruaufostidentificate13complexearheologice(Pl.8)
atribuiteperioadeimedievale.Materialarheologichallsttianafostdescoperitdoarîn
continuareaşanțului2(Pl.30/6‐8)careafostsurprinspesuprafațac.3‐4N‐S.Acesta
aveaformauneialbiericuadâncimea0,70m.

Secțiunea13(S13)–afosttrasatăla3mnorddeS12şiaavutdimensiunile4×26m
(104mp).Încadrulsăuaufostidentificate13complexearheologice(Pl.9),dintrecare
cincipotfiatribuitelocuiriihallstattiene:

Gr.1–afostsurprinsă parțialînc.1Nşiaavutperețiisăpațiverticalpână lao
adâncimede0,75m.Înacestcomplexafostidentificatmaterialceramichallstattian
(Pl.30/9‐11);
Gr.2–afostidentificatăparțialînc.1Sşiaavutperețiisăpațiverticalpânăla0,70m.
Înacestcomplexafostidentificatmaterialceramichallstattian.


400 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU

Fig.6.Secțiunea13,groapa7/Section13,pitno.7.

Gr.7–afostcercetatăînc.5N.Perețiisăiaufostsăpațioblicispreexteriorpânăla
adâncimeade1m.Pefundulgropii,directpestâncă,înparteadesudaufost
descoperitescheleteleadoiindivizi(Fig.6).
Primuldintreaceştiaeradepusînpozițiechircităpeparteastângă,orientatN‐S,
picioareleputernicflexatedingenunchişibrațeleîndoitedincotşipalmelesub
bărbie.Oasele,păstrateaproapeînîntregime,seaflă într‐ostarebună de
conservare.Acestaaaparținutunuicopilcuovârstăde12‐13anişiostaturăde
128,24±12,4cm9,acăruisexnuapututfideterminat.
Celdealdoileaindivid,depusparțialpestecelanterior,totînpozițiechircită,pe
parteastângă,eraorientatSV‐NE.Oaselescheletuluis‐aupăstratînbunăstareşia
aparținutuneipersoanedesexfeminin,cuovârstăcuprinsăîntre35‐45deanişio
staturăde152,73±3,3cm.
Înumpluturagropiiprovinfragmenteceramiceşiunpercutorcepotfiatribuite
culturiiBabadag(Pl.31/1‐4).
Gr.10–afostcercetatăparțial,fiindamplasatăînc.5‐6S.Perețiiaufostsăpațivertical
pânălaadâncimeade0,60m.Înacestcomplexafostidentificatmaterialceramic
hallstattian(Pl.31/5‐12).
Gr.13–afostidentificatăpesuprafațac.7‐8N.Aceastaaveaoformă circulară cuun
diametrude1,60m.Amenajareacomplexuluis‐aopritlanivelulstânciiavândo
adâncimede0,40m.Materialulceramicdescoperitalăturidedefunctindicăîncadrarea
cronologicăacomplexuluifunerarînprimaepocăafierului(Pl.32/1‐7).
9 StaturalasubadulțiafostcalculatăpebazametodeiluiVisser(1998).

AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 401

Fig.7.Secțiunea13,groapa13/Section13,pitno.13.

Înparteadesudagropiiaşezatpeparteadreaptă,orientatV‐E,afost
descoperitunscheletuman,aproapecompletşibineconservat,cupicioarele
uşorflexatedingenunchişimâinileîndoitedincot,cupalmeleîndreptul
bărbiei(Fig.7).Acestaaaparținutuneipersoanedesexfeminin,cuovârstă
cuprinsăîntre35‐40deanişiostaturăde149,40±3,3cm.Dinpunctdevedere
patologics‐aupututobservaenthesophitepetubercululcalcaneului,precumşi
urmedeosteoartroză pevertebrelelombareşiuşoareurmepehumerusuri,
radiusuri,ulnaeşimembreleinferioare.
*
Peansambluîncampania2010ampututcercetaparțialsauexhaustivunnumărde
47decomplexepecareleputematribuicusiguranțaprimeiepociafierului,opartedintre
acesteafiindparțialdistrusemaialesdelocuireamedievală.Acesteamenajăriaveau
dimensiunidiferiteşipotfiincluseaproapeexclusivîncategoriagropilor,cuperețiisăpați
verticalorioblicspreexteriorsauinterior.Înacelaşitimp,datoritădimensiunilormari,
esteposibilcagr.16/S9săreprezinteoparteauneilocuințedetipbordei.
Totaicitrebuiesăaducemîndiscuțieşiceledouă şanțurisurprinseînsuprafața
cercetată,pecarenuleputemdataîncăcusiguranță.Dinpunctdevederestratigrafic,
acesteasuntsuprapusedemaimultegropimedievale,darşidegr.7/S6,care
conțineaş
imaterialceramicdinprimaepocă afierului.Înacelaşitimpceledouă
şanțuri,alecărorprofileşitraseusugereazămaimultexistențaunortorente,conțin
materialarheologicatâteneoliticcâtşihallstattian.Dinacestemotive,fără aavea

402 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU
siguranțacăacesteşanțurisuntrezultatulunoractivitățiumane,putemconsideracă
aufost„deschise”într‐operioadă dinaintealocuiriimedievaleşifoarteposibilşi
înainteaceleihallstattiene.
*
Ocategorieapartedecomplexearheologiceoconstituieşigropilecareconțin
oseminteumane.Camodalitatedeamenajareacesteanusedeosebescdegropile
consideratedeproviziisaumenajere.Încursulcercetărilordincampania2010au
fostcercetate6astfeldesituații,careseadaugăceleiidentificateîncampaniadin
anul200310.
Prezențaunorcomplexecuoseminteumaneînaşezăriledelaînceputulepocii
fieruluiînzonaDunăriideJosafostanalizatăîndiverserânduri11.Astfel,s‐aputut
observacăacesttipdedescoperireestecomunăîntoateaşezărileculturiiBabadag,
unnumărmaredeastfeldeamenajări„macabre”fiindcunoscuteînsiturile
cercetatemaiintens(ex.Babadag,NiculițelşichiarEnisala).

Nr.
individ
ComplexSexVârstă Statură Conexiune
anatomică
1.Gr.8/SII/2003masc.18‐22ani?parțial
2.Gr.8/SII/2003?adult?nu
3.Gr.8/SII/2003?InfansI(5‐6ani)?nu
4.Gr.8/SII/2003?InfansI(0,5‐1,5ani)?nu
5.Gr.4/S1/2010?5‐10ani?nu
6.Gr.7/S2/2010masc.32‐34ani161,01±3.3cmnu
7.Gr.7/S2/2010fem.20‐40ani?nu
8.Gr.7/S6/2010masc.40‐45ani161,01±3.3cmda
9.Gr.7/S6/2010masc.19‐20ani168,17±3.3cmda
10.Gr.6/S8/2010masc.35‐40ani164,03±3.3cmparțial
11.Gr.7/S13/2010?12‐13ani128,24±12,4cmda
12.Gr.7/S13/2010fem.35‐45ani152,73±3.3cmda
13.Gr.13/S13/2010fem.35‐40ani149,40±3,3cmda
Tabel1.DateprivindoseminteleumanedinsituldelaEnisala–Palanca/Dataonthe
humanbonesfoundatEnisala–Palancasite.

Înacestecondiții,putemdoarpresupuneoatitudinecomplexăapopulațiilorBabadag
fațădedefuncți,bazatăpepracticispecificededepunere,descompunereşimanipularea
cadavrelor,învremecemanifestărileculturaleînvecinateşicontemporaneerauadeptele
altorcutumefunerareceincludeauşiorganizareaunorcimitireînafaraspațiuluilocuit.
10 Ailincăi,Constantinescu2008.
11 Sîrbu1997;Jugănaru,Topoleanu1994;Irimia2003;Ailincăi,Mirițoiu,Soficaru2003;
Ailincăi,Mirițoiu,Soficaru2005;Ailincăi2008a;Ailincăi2008b;Ailincăietalii2006;Ailincăi,
Constantinescu2008.

AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 403
Studiulantropologicefectuatpematerialulosteologicumandescoperitpână în
prezentaidentificat13indiviziaflațiînstăridiferitedereprezentare(conexiune
anatomicătotală sauparțială şioaseizolate),ceaparținambelorsexeşiunorvârste
diverse(Tabel1).Onoutateadusădecercetăriledinanul2010suntcelecâtevacazuri
clarededecescauzateînurmaunorloviturirealizatecuunobiectascuțit(probabilo
spadă).Cercetareaaltorcomplexedeacestgenîncursulcampanieiarheologicedin
anul201312măreşteconsiderabilnumărulindiviziloridentificațiînacestsit;analizalor
constituindînsăsubiectulunuistudiuviitor.

3.Ceramica

Ceramicareprezintăfărăîndoialămaterialularheologicpreponderentînaşezareadin
primaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca,iarlotulprovenitînurmacercetărilordin
anul2010vinesăcompletezedatelecunoscutedinsăpăturileprecedente13.

3.1.Considerațiitipologice

Dinpunctdevederetipologicampututidentificaprezențaaiciacincicategorii
ceramicespecificeculturiiBabadag14.Deşioanalizăfoarteamănunțităesteîngreunată
destareafoartefragmentatăamaterialuluivomîncercaînceledemaijossăsubliniem
principalelecaracteristicialedescoperirilordincampania2010.

CategoriaA–vaselebitronconicesuntreprezentatede49deexemplareînstare
avansatădefragmentare,faptceneîngreuneazăstabilireaclarăadimensiunilorşia
proporțiilorpărțilorcomponente,decişiîncadrarealortipologică.
Fragmenteleînregistrateindică prezențaaiciaunorrecipientemaialesde
dimensiunimarişimedii(grupeleI‐III–Fig.11/1;12/5;14/9;15/1‐3;16/8;21/6;23/4,
12‐13;27/7;29/1;32/1),darşidedimensiunimici(grupaIV–Fig.10/2,13/10;16/9).În
această ultimă categorieseîncadrează şiunvasaproapeîntregdeformă
independentă(Fig.13/10),cuunpunctdecurburăînzonaîmbinăriimarginiidegâtşi
unulascuțitînzonadiametruluimaxim,asemănătorcaproporțiitipuluiA2‐IV.415.
Deşireflectădoarînmicămăsurădimensiunilerealealerecipientelordincategoria
A,diametrulguriiestesingurulelementcepoatefimăsuratîncelemaimultecazuri.
DinGraficul1sepoateobservacăcelemaimultevasebitronconiceaveauodeschidere
12 Cercetareadinanul2013aavutuncaracterpreventiv,ocaziecucareafostcercetată o
suprafațădepeste5000mpdinsituldelaPalanca.
13 VezideexempluAilincăietalii2011.
14 Ailincăi2011.
15 Ailincăi2011,95‐97.

404 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU
aguriicuprinsăîntre15‐25cm,faptcompatibilcuobservațiilefăcutepetotcuprinsul
culturiiBabadag16.
0
2
4
6
8
10
12
CategoriaA1611222
‐10cm ‐15cm ‐20cm ‐25cm ‐30cm ‐35cm

Grafic1.FrecvențadiametruluiguriilarecipienteledincategoriaA/Graphic1.
FrequencyofrimdiameterofclassAvessels.

Dincele49defragmenteceramiceatribuitecategorieiA,doar12prezintăurmede
decorare.CelemaimultesuntmotivecepotfiincluseîntipulI(benzidedelimitare)şi
aufostexecutateatâtprinincizie(Fig.32/5),imprimare(Fig.23/13),şiruridepuncte
singularesausuprapuse(Fig.11/3;16/8;29/1;30/7;31/6)câtşiprincanelurisubțiri
(Fig.21/4).
Pe15dintrefragmenteleprovenitedelaastfeldevaseampututidentifica
proeminențeconice,cuvârfuluşorridicat(tipulI.2–Fig.12/5;13/5;15/2‐3;16/7;17/4;
21/4;23/10,13;24/3;27/3;30/7;32/5)şiîntr‐unsingurcazoproeminențăconicăplată
(TipulI.1–Fig.22/3).Unsingurexemplardescoperitînaceastă campanieavea
aplicatăprobabilînzonaumăruluiobandăînrelief,triunghiularăînprofil,detipIII.1
(Fig.10/4).
CategoriaC(ceştile)deținedeobiceioponderedestulderedusă înansamblul
ceramiciidinsiturileculturiiBabadag,încazuldefață avândînregistrate26de
exemplarefragmentareşiîntregi(Pl.10/5;11/4‐5;12/2,12;16/10;19/1;20/6;21/5,11;
23/5,11;24/1‐2,4;25/5,12;27/1;30/2;31/5,8‐9;31/5,8‐9;32/2,6).
Dinpunctdevederetipologic,putematribuisubcategorieiC1(cudouă toarte
supraînălțate),doarunfragmentdintr‐oceaşcădedimensiunimari(Pl.12/2),atribut
specificmaimultortipuridingrupaIV17.
Multmaibineestereprezentată subcategoriaC2(formă independentă,contur
curbatsaucompusşiotoartă supraînălțată).Unuldinexemplareleîntregiîlputem
16 Ailincăi2011,159.
17 Ailincăi2011,110şiurm.

AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 405
încadratipuluiC2‐IV.1‐118(Pl.21/11),învremecealtulpoatefiatribuitcuprobabilitate
destuldemaretipuluiC2‐IV.1‐219(Pl.32/2),proporțiiasemănătoaresugerândşialte
două exemplarepăstratefragmentar(Pl.25/5;31/8).Profilulşiproporțiile
caracteristicetipuluiC2‐IV.2‐7suntreprezentatedeunaltfragmentdeceaşcă (Pl.
11/4),învremecealtrecipientpoatefiîncadratîntipulC2‐IV.2‐2(Pl.27/1;31/5).
Unsingurfragmentsugerează existențasubcategorieiC3(Pl.24/1),învremece
altularputeacorespundesubcategorieiC4(Pl.32/6).
Doaroptexemplareprezintăurmededecorare.Cincidintreacesteaaubenzide
tipII.A.1executateprincanelare(Pl.11/5;23/11;24/4;27/11)şiliniiincizate(Pl.
24/1);osingurăceaşcăprezintăundecordetipI(Pl.31/9)şioaltaobandădetip
IV.A.1(Pl.30/2).

CategoriaE–străchinilealcătuiesccategoriaceramică preponderentă pe
ansamblullotuluianalizat,fiindînregistrate80deexemplareaflateînstare
fragmentară.Celemaimultedintreacesteaaucontursimpluşideschiderea
restricționată(E1–73deexemplare)(Pl.10/1,7,11;11/6;12/3‐4,6,9,11;13/1;14/2‐3;
16/3,11,14‐15;17/5‐6;18/1,4‐6;19/6‐8;20/2‐3,10,12;21/1‐2;8‐9;22/1‐2,8,10;23/2,6‐
8;24/8‐12,14‐15;25/4,10;26/5‐8;27/2;28/1‐6;29/2‐3;30/1,11;31/1‐3,11;32/4),doar
cinciexemplareaucontursimpluşideschiderenerestricționată(E2)(Pl.12/10;23/3,
9;24/13;25/1),iaraltedouăsepotîncadraîntipulE3,cudeschiderenerestricționată
şiprofilcompus(Pl.25/8;32/3).

0
5
10
15
20
25
30
CategoriaE1 2 11 15 25 13 14
‐10cm ‐15cm ‐20cm ‐25cm ‐30cm ‐35cm ‐40cm

Grafic2.FrecvențadiametruluimaximalrecipientelordincategoriaE/Graphic2.
FrequencyofmaximumdiameterofclassEvessels.

18 Ailincăi2011,116.
19 Ailincăi2011,116‐117.

406 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU
Avândcareperdiametrulmaximalacestorrecipiente,celemaimulteseîncadrează
între21‐35cm(Grafic2),medieîntâlnităşipeansamblulculturiiBabadag20.
Dinpunctuldevederealdecorului,doarstrăchiniledintipulE1aufostdecoratecu
benzicanelatedetipII.A.1‐2a(35exemplare–Pl.11/6;12/3‐4,9,11;16/11,15;19/7;
20/2‐3;21/1,8‐9;22/1‐2;23/2,8;24/8‐9,11‐12,14‐15;25/4,10;28/2‐4;29/3;30/1,11;
31/11;32/4)şialtedouăcubenziimprimatedetipII.A.4‐4(Pl.18/6)şiIV.A.1(Pl.21/2).

CategoriaF–vaseledebucătăriesuntrepezentateprin60deexemplare,înmarealor
majoritatefragmentare.Celemaimultefragmente(35)indică apartenențala
subcategoriaF1(deschidererestricționată,formădependentă–Fig.10/6,8‐9,12;11/7;
12/1;13/3‐4,9;14/7,12;16/1,12;17/8;18/2‐3;19/4‐5;20/1,8;21/10;22/1;23/1;24/6,16‐
17;26/9;27/4;28/7,9;30/3‐4,9;32/7;31/10).Dintreacesteadoardouă păstrează un
profilcomplet.UnulpoatefiîncadratîntipulF1‐II‐1(Fig.27/4),învremececelălalt
tipuluiF1‐III‐3(Fig.13/9).AltezecefragmentepotfiatribuitesubcategorieiF2(vasede
formăindependentă–Fig.12/7;14/4,6;17/7;22/9;28/11;29/6‐7),iaralte16fragmente
nupotfiîncadratetipologic(Fig.13/6,8;14/5,8;17/3;20/4;21/3;24/7;25/2‐3,9,13;
29/4;30/6,10;31/7).
0
5
10
15
CategoriaF5117129 1
‐15cm ‐20cm ‐25cm ‐30cm ‐35cm ‐40cm

Grafic3.FrecvențadiametruluiguriilarecipienteledincategoriaF/Graphic3.
FrequencyofrimdiameterofclassFvessels.

Estefoartegreusănepronunțămasupradimensiuniloracestorrecipiente.Singurele
măsurătoripecarele‐ampututefectuasereferăladiametrulguriia45deexemplare.
DinGraficul3sepoateobservacă celemaimultevaseaveauodeschideriiagurii
cuprinsăîntre15‐20cmşi25‐30cm.
Majoritateavaselordinaceastăcategorieprezintăbenziaplicate,detipI(benzicu
alveole,dispuseorizontal,verticalsauoblic–Fig.10/6,8‐9;12/7;13/3,6,8‐9;14/4‐5,7‐
8;16/1;17/3,8;19/4‐5;20/1,4,8;21/3,10;22/11;23/1;24/7,16;25/2‐3,9,13;27/4;28/9;
20 Ailincăi2011,160.

AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 407
29/4,6;30/4,6,10;31/7,10)şiîntr‐unsingurcazdetipII(benzirăsucite–Fig.11/7).În
12cazuriamînregistratexistențaunorapucătorisubformaunorproeminențeconice
(tipI–Fig.10/12;13/9;14/5;16/1;21/3;22/11;30/4;31/7,10)careerauamplasatede
obiceiînzonasuperioarăavaselor.
Deşiîngeneralfoarterardecorate,pevaseledebucătăriedelaEnisala–Palancase
potobservaoseriedebenzidetipII.A.1executateprininciziepemargine(Fig.22/11;
23/1),şiruridealveole(tipII.A.2–Fig.24/17;30/5)şiîntr‐unsingurcazobandăde
delimitare(tipI)executatăprinimprimare(Fig.19/4).
CategoriaG–strecurătorilesuntreprezentateprintr‐unsingurexemplarfragmentar,ce
poatefiîncadratîntipulG1,deformăsimplăcudeschidereanerestricționată(Fig.27/5).

3.2.Frecvențacategoriilorceramice

Încursulcercetărilorarheologicedinanul2010însituldelaEnisala–Palancaam
identificatdoaropartedincategoriileceramicespecificeculturiiBabadag21(A,C,
E,FşiG).
0
20
40
60
80
100
Categoriiceramice 49 26 80 60 1
ACE FG

Grafic4.Frecvențacategoriilorceramice/Frequencyofpotteryclasses.

Deşinuamluatîncalculceramicadincercetărilemaivechi,caşiîncazullotuluide
recipienterezultatînurmacampaniilor2003‐200622sepoateobservanumărulmarede
străchinişivasedebucătărieînraportcucelelaltecategoriiînregistrate(Grafic4).Această
obsevație,ceindică probabiloanumită caracteristică aacestuisit,poatefiverificată şi
consolidatăprinanalizaîntreguluilotceramicprovenitdincercetăriledeaici.



21 veziAilincăi2011.
22 Ailincăietalii2011,168‐169.

408 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU
3.3.Stiluldecorativ

Dintr‐untotalde216recipienteînregistrate,doar62dintreacesteaprezintăurmede
decorare(28,70%).Sepoateobservapredominareabenzilorsimple,detipII.A.1
executatemaialesprincanelură,darşiabenzilordedelimitare(tipI)executateprin
liniiincizate,imprimatesauşiruridepuncte.
Deşisuntmajoritare,ornamentelerealizateprincanelură,aparmaialespeaceleaşi
categoriiderecipientecaşiînaltesiturialeculturiiBabadag(consideratemai
timpurii):peceşti(categoriaC)şistrăchini(categoriaE)23.

CategorieTipdecorIII.A.1II.A.2II.A.4IV

A
incizie2   
imprimare1211
puncte5   
caneluri

C
incizie11 
imprimare
Puncte1 1
caneluri4 


E
incizie
imprimare11
puncte
caneluri35  
      

F
incizie2 
imprimare1   
puncte2 
caneluri
TOTAL  1146221
Tabel.2.TipuridedecoraplicatepeceramicadescoperitălaEnisala–Palanca/
TypesofdecorationpatternsonpotteryfromEnisala–Palanca.

Motiveleexecutateprinincizie,punctesauimprimaresuntmultmairedusenumericşi
aparîncombinațiisimple.Astfel,îndouărânduriampututidentificadecorulspecifical
culturiiBabadag(II.A.4)şiosingurădatăosuprapuneredebenziidentice(tipIV).
Înacelaşitimpputemremarcalipsabenzilordedecormaicomplicate,detipIII,V
sauVI,desîntâlniteînnivelurileinferioaredelaBabadag24,sauînaşezărimai
timpuriiprecumceledelaJijila–Cetățuie25,Țibrinu26,Niculițel–Cornet27,Revărsarea–
DealulTichileşti28,Garvăn–MlăjitulFlorilor29.
23 Ailincăietalii2011.
24 Morintz1987.
25 Sîrbu,Ailincăi,Simion2008.

AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 409
4.Obiectedinsilex,piatrăşlefuităşimateriidureanimale

4.1.Pieseledesilex

Lotuldepiesedesilexestecompusdintreiexemplare,ceurmeazăafiprezentateîn
rândurileurmătoare.Materiaprimădincareaufostconfecționatecorespundeunui
silexmaroniudeschis,mat,cugranulațiefină.Încazuladouădintreacestepiesepotfi
observateincluziunideculoarealbă.Ceadeatreiaprezintăomarginecorticalăalături
decareestevizibilăodungăsubțire(cca.3‐4mmgrosime)deculoareroşiatică.Acest
tipdematerieprimă afostidentificatşidescrisamănunțitcuocaziastudieriialtor
seriipreistorice,fiindcunoscutsubdenumireadesilexbalcanic30.


Fig.8.Piesedesilex/Finttools.

Primapiesă(l‐25mm;gros.6mm)(Fig.8/1)constituieolamă cuprofiltransversal
trapezoidal,conservatăsubformaunuifragmentproximal.Acestaprezintă untalon
detipenailedʹoiseau,bulbfoartepronunțatşiodispunereanervurilorrelativ
dezordonată.Urmelepăstrateindicăaplicareapercuțieidirectedurepentruobținerea
26 Ailincăi,Dobrinescu2006.
27 Topoleanu,Jugănaru1995;Ailincăi2008b.
28 Ailincăi2010;Ailincăi2013.
29 Jugănaru1997;Jugănaru2005.
30 Gurova2011,98;Furestier,Mihail2011,366;Niță,Ştefan2011,196.

410 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU
suportului.Unadintremarginiafostretuşată,iarpecealaltăsuntvizibileretuşede
utilizare.Retuşeleexecutateocupă opozițiedirectă,prezintă odispunereuşor
convexă,suntscurte,semi‐abrupteşiauomorfologiedecorticată.Dinpunctdevedere
tipologicpiesaseîncadreazăîntipulpieselorcuretuşmarginal.



Fig.9.1.PiesădescoperităînsitulEnisala–Palanca;2.Manierădeataşarelamânerce
corespundeurmelorobservatepepiesadelaEnisala/1.Flintobjectdiscoveredat
Enisala–Palancasettlement;2.Amannerofattachingtothehandle,basedonthetraces
observedonthebladefromEnisala(Stordeur1987).

Ceadeadouapiesă(L–58mm;l–30mm;gros.–9mm)(Fig.8/2)seprezintăînbunăstare
deconservare,fiindîntreagă.Suportulpecareafostamenajatăunealtaesteolamăcuprofil
transversaltrapezoidal,talonneted,bulbdifuzşinervurisub‐paralele.Profilullongitudinal
esteuşorarcuit.Stigmateleobservateparsăindiceexecutareapercuțieiindirecteînvederea
produceriisuportului31.Margineastângă prezintă pefațasuperioară înzonaextremității
distale,unretuşdetipcoche,ceafostfoarteprobabilrealizatpentruafacilitasegmentarea
suportului.Atâtfrontulcâtşiceledouămarginiaufostretuşate.Pemarginiretuşeleocupăo
pozițiedirectă,cuexcepțiaceleistângiunde,cătreextremitateadistalăsuntinverse,prezintă
odispunererectilinie,suntscurte,semi‐abrupteşiauomorfologiedecorticată.Frontulafost
amenajatprinretuşedirecte,convexe,lungi,abrupteşidecorticate.Dinpunctdevedere
tipologicpiesaseîncadreazăîntipulgratoarelorpelamă.
31 Inizanetalii1995,77.

AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 411
Ultimulexemplar(l‐32mm;gros.9mm)(Fig.8/3)s‐aconservatînstare
fragmentară.Piesaafostrealizatăpeunsuportreprezentatprintr‐unfragmentmezial
delamădeflanccuprofiltransversaltrapezoidal.Retuşeaufostamenajatedoarpe
margineacenuprezintă cortex.Acesteasuntvizibilepejumătatedinlungimea
păstrată.Extremitateaceinteracționează cuzonaretuşată dinmargineprezintă o
fracturărectilinie,netă,semnalunuigestcontrolat.Deasemenea,aceastăextremitate
esteparțialretuşată,cuscopuldearegularizasuprafața.Scopulretuşăriiuneiporțiuni
dinmargineşiaextremitățiiceoîntâlneşteafostaceladeafacilitaprindereaînmâner
executatăpedirecțiaaxuluipiesei(Fig.9).Perestullungimiimarginiipotfiobservate
retuşedeutilizare.Extremitateaceîntâlneşteporțiuneacuretuşedeutilizareprezintă
odispunereoblică,fisurişidesprinderideaşchiipesuprafațasa.Acestaspectindică
producereaaccidentalăafracturiipeparcursulfolosirii.Fracturarea,darşiexistența
unorurmedeutilizaresubformaunordesprinderideaşchiisugerează acțiunea
asuprauneimateriicuoduritateridicată.Dinpunctdevederetipologicpiesaintrăîn
tipulpieselorcuretuşmarginal.

4.2.Piesedemateriidureanimale

Lotuldepiesedemateriidureanimaleestelarândulsăuredusnumeric,fiindcompus
dinpatruexemplare.Primuldintreacesteaconstituieunfragmentdetrunchidecorn
decerb,conservatînstareprecară(Fig.10/1‐2).Bazaacestuia,reprezentândzonacu
ceamaibunăconservare,păstreazăurmeledetaşăriiderestulcoroanei,ces‐aprodus
prinpercuțiedirectă(cioplire)(Fig.10/3‐4).Urmedeprelucrarenuaufostobservate
pesuprafațapiesei,aceastafiindcelmaiprobabilabandonată înaintedeafi
transformatăînobiectfinit.
Ceadeadouapiesădemateriidureanimaleesteunastragaldeovicaprinăaflat
într‐ofoartebunăstaredeconservare(L‐32mm;l–20mm;gros.‐17mm)(Fig.11).
Unadintrefețeseprezintăsubformanaturală.Ceadeadouaestecompletaplatizată,
avândunaspectfoarteneted.Pesuprafațaaufostobservatestriuri,dispuseorganizat,
orientateoblicrelativperpendicularpeaxultransversalalobiectului.
Altreileaexemplaresteodăltițăceafostamenajatăpeunsuportreprezentat
deunfragmentdemetapod(Fig.12).Înrealizareadebitajuluinuafostinvestit
foartemultefort,formasageneralăindicândmaidegrabăconfecționareapieseipe
unsuportobținutaccidental.Intervențiilelegatedeprelucrareauvizat
regularizareasuprafeței,peambelefețe,realizatăprinabraziunetransversală,cea
determinatcreareunorstriurifinedispuseîntr‐omanierăordonată.Amenajarea
părțiiactiveafostexecutată prinaceeaşitehnică,aplicată într‐omanieră mai
intensă.Considerămcă încazulacesteiunelteneaflămînfațauneimaniere
expeditivedeprelucrare,ceanecesitataplicareaunuiminimumdemijloace

412 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU
tehnice.Parteaactivăprezintăurmedeuzurăsubformaunormicidesprinderide
aşchiişiaunorstriurilungi,cuodispunererarăşiuşordezorganizată,orientate
perpendicularpestriuriletransversalecorespunzândetapeideprelucrare.



Fig.10.1‐2.Piesă corncerb;3‐4.Detaliuasupraurmelordedetaşareprincioplire/
1‐2.Objectmadeofantler;3‐4.Detailonthedetachmenttraces.


AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 413

Fig.11.Astragal/Astragal.


Fig.12.1.Dăltiță;2‐3.Detaliuabraziuneexecutată peceledouă fețealepiesei/
1.Chisel;2‐3.Detailoftheabrasionexecutedonthetwofacesoftheobject.

Oaltăpiesădinaceastămicăserieafostrealizatăpemetapod(Fig.13).Deşistarea
deconservareestedestuldebună,piesas‐apăstratfragmentar,extremitateadistală
lipsind.Metodadedebitajaplicată pentruobținereasuportuluiafostbipartiția.
Aceastaafostpregătită prinşănțuireametapoduluipeaxullongitudinalpână la
nivelulepifizei.Ulteriorprinpercuțieindirectă s‐arealizatdetaşareasuportului.

414 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU
Urmeledepesuprafațapiesei,deşiparțialafectateprinşedereaîndelungată în
pământ(prezențaunorurmederădăcinidemicidimensiuni)parasugerafasonarea
acesteiaprinraclaj.Fracturas‐aprodusînpunctuldeundearfitrebuisă înceapă
parteaactivă.Conservareauneimicizoneceprezintăunlustruputernic,nelasă să
credemcăs‐aprodusşiamenajareauneipărțiactive,pierduteprindeteriorareapiesei.
Cuocaziaaceleiaşisăpăturiarheologiceamaifostdescoperităoaltăpiesădincorn
decerb,opsalie.Stareadeconservareestefoarteprecară,exemplarulpăstrându‐sesub
formapărțiimeziale,inclusivaceastasubformaadouăfragmente.Piesaafostafectată
şicaurmareaexpuneriilafoc,ceeacei‐aconferitculoareaneagrăpeîntreagasuprafață.
Dinacelaşimotivs‐auprodusfisurişialterărialesuprafeței.Psaliaprezintă trei
perforațiicirculare,toatepăstratefragmentar.Lanivelulacestorasuntvizibileurmeale
utilizării,manifestateprintocireamarginiloracestora.Efectelearderiiproduseasupra
acesteipieseauîmpiedicatrealizareaunorobservațiisuplimentare(Pl.17/9)32.



Fig.13.Unealtăpemetapod/Objectonmetapode.

32 Ailincăi,Mihail2010,193.

AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 415
4.3.Pieseledepiatrăşlefuită

Lotuldepiesedepiatră şlefuită estecevamainumerosfață deceleanterioare,în
cadrulsăufigurând12exemplare.Acesteaaufostîmpărțiteîntipurifolosindca
principalecriteriiformapărțiiactiveşimodalitateadeutilizareaacesteia.

I.Piesecuparteaactivăliniară

I.a.Dăltiță
Încadrulacestuitipintrăunsingurexemplarpăstratfragmentar(lipseşteextremitatea
proximală),confecționatdingresie(l–26mm;gros.–10mm)(Fig.14/1).Piesaareo
formătrapezoidală,culaturascurtălanivelulpărțiiactive.Atâtceledouăfețecâtşi
marginilesuntdrepte,fiindamenajateprinşlefuire.Relativînzonacentralăacorpului
pieseis‐aîncercatrealizareauneiperforații.Acestprocesafostînsă executatîntr‐o
manierădefectuoasă.Pornitinițial,aşacumamprecizat,dincentrulpiesei,adeviat
treptatcătreunadinmargini.Urmelepăstratestaumărturiepentruîncercareade
reluareaacesteiacțiuniînvedereacorectăriierorilorinițiale,inclusivprinreînceperea
perforăriişidepefațaopusă,fărăcaacestetentativesăfiesoldatecusucces.Ținând
contcă spargereapieseis‐arealizatchiarlanivelulperforației,nuesteexclusca
tocmaiaceastăperforareslabgestionatăsăfiprovocatdeteriorarea.Petăişestevizibil
negativuldesprinderiiuneiaşchiidedimensiuniapreciabileraportatlavolumul
pieseiîndiscuție.Pentrustabilireamomentuluicânds‐aprodusacestfaptexistădouă
scenarii:fiepiesaafostînuzînaintedetentativadeperforare,fiedeteriorareatăişului
s‐aprodusaccidental,fărălegăturăcuutilizarea.

II.Piesecuparteaactivăconvexă

II.aTopoare
Douăpieseconfecționatedinşistreprezintăacesttipînserianoastră (1.l–48mm;
gros.–20mm(Fig.14/2);2.l–47mm;gros.–17mm).Ambeleprezintă ungrad
ridicatdedeteriorare.Formaloresterectangulară,alungită,cumarginilerotunjite.Ca
suportaufostutilizateblocuriînformănaturalăcecorespundeauînliniimariformei
doritepentruobiectelefinite.Singuraintervențielegată deprelucrareeste
reprezentatădeabraziuneaexecutatăpentrufasonareasuprafețeiînpuncteleîncare
formanaturală erauşordiferită deceaspecifică piesei.Urmeledeutilizaresunt
vizibileprindesprindereaunorfragmentedemaridimensiunidincorpulpieselor(în
cazulambelornus‐apăstratextremitateaproximală),semnalparticipăriiînactivități
ceaupresupusşocuricuintensitateridicată.


416 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU

Fig.14.1.Dăltiță;2.Topor./1.Chisel;2.Axe.

III.Piesecuparteaactivăreprezentatădeîntreagasauceamaimareparteasuprafeței

III.aFrecător
Înacesttipamintroduspatruexemplare,confecționatedincuarț(diam.variazăîntre
58–68mm).Treidintreacesteaauoformăcirculară,maimultsaumaipuținafectată
prinfolosire(Fig.15/1‐2).Stareadeconservareaceluidealpatruleafrecătornu
permiteconsiderațiicuprivirelaformasa.Prelucrareaaconstatînşlefuireaintensăa
întregiisuprafețepentruafiobținutăformadorită.Ulterior,peparcursulutilizăriis‐a
produsaplatizarea,exemplarelecudouăfețeopusedefolosireprezentândunaspect
turtit.Rareoris‐aîncercatcreareaaltorzonedeexploatarecuexcepțiacelordouă
opuse.Osituațieaparteestereprezentatădeunexemplarceprezintăînzonacentrală
afiecăreiadintreceledouăfețedeutilizarecâteogruparebineorganizatădepuncte.
Acesteasedatorează foarteprobabilutilizăriifrecătoruluicuunrolsecundar,în
cadrulunoractivitățidepercuțieindirectă.Asemeneaurmepunctiformegrupateau
fostinterpretatecastigmatetipiceşocurilorexercitateasuprapietrei33.
33 Donnart2012,466.

AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 417
III.b.Percutor
Douăpercutoareconfecționatedinşistşicuarțaufostidentificatepeparcursulsăpăturii
arheologicedinpunctulEnisala–Palanca.Acesteaauoformăcircularăputernicafectată
peparcursulfolosirii(1.diam.–74mm;2.diam.–73mm)(Fig.15/3‐4).Ambelepiese
auavutîntreagasuprafațăatentşlefuită.Naturaactivitățilorîncareaufostimplicate
acesteobiecteadeterminatodeteriorareavansată,manifestatăprindesprindereaunor
aşchiidedimensiuniapreciabileşichiaraunorpărțiimportantedincorpullor.


Fig.15.1‐2.Frecătoare;3‐4.Percutoare/1‐2.Grinders;3‐4.Hammerstones.

III.c.Râşniță
Dinserianoastră facparteşitreirâşnițeconfecționatedinşist,toateconservateîn
starefragmentară.Douădintreeleauoformăovalalungită,iarceaatreiaestepătrată,
cumarginileşicolțurileuşorrotunjite.Prelucrareaaconstatînfasonareaprin
abraziuneablocurilorceauservitcasuport.Toateceletreiprezintăfațasuperioară,ce
constituieparteaactivă,maimultsaumaipuținconcavăînfuncțiedegraduldeuzură
şifațainferioarăconvexă.
4.4.Observații
Oprimăobservațiecuprivirelalotuldepiesedescoperitîncadrullocuiriideprimă
epocă afieruluidelaEnisala–Palancavizează dimensiunileredusealeacestuia(20

418 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU
piese),înciudafaptuluică afostcercetatunnumărapreciabildecomplexe
arheologice(47).Ținândcontdeinformațiiledinaltepublicațiilegatedeacest
subiect34,acestaspectreprezintătotuşiunelementdenormalitate,seriilehallstattiene
depiesenefiindcaracterizatedebogățiacelordinsiturileneoliticeşicalcolitice.Cu
toateacestea,remarcămcă toatemateriileprimespecificeepociipreistorice(silex,
piatră,materiidureanimale)suntreprezentate.
Înceeacepriveştealegereasuportuluidepiesăamînregistratdouădirecții:unace
vizeazăobținereaacestoraprindebitajşioadouaceapresupusvalorificareaunor
blocuridematerieprimăcareînformănaturalăerausimilareformeiobiectuluifinit.
Mareamajoritateapieselorcealcătuiescseriaanalizatăprezintăurmevizibilede
uzură manifestatesubdiverseforme:tocire,aparițialustrului,desprindereaunor
aşchiidedimensiunivariabiledepepărțileactive,modificareaformeipieseicelmai
adeseaprinaparițiaaplatizăriisauspargerii.Diversitateatipurilordeuzurăconstituie
unargumentpentruvarietateaactivitățilorîncareaufostimplicateexemplarele
studiate.Abandonulpieseloraapărutîncelemaimultecazuriînmomentulîncare
acesteaausuferitungradridicatdedeterioraresauuzuraadiminuataproapetotal
capacitateadefuncționare.
Înmică măsură afostobservată reutilizareaunorpiesecuunaldoilearol
funcțional.Maiprecis,estevorbadespreunsingurcaz,încareunfrecătorafost
refolositcaelementcomponentîndebitajulprinpercuțieindirectă.
LotuldepiesedelaEnisala–Palancaprezentatîncadrulacestuiarticolcompletează
imaginea,destuldeneclară,prezențeiutilajuluiînnivelurileculturalespecificeprimei
epociafieruluiînzonaDunăriideJos.

5.Altedescoperiri
Înafară decategoriiledeartefacteprezentatepână acum,dinsituldelaEnisala–
Palancamaiprovinunnumărdepatrufusaioledinlut.Douădintreacesteaauoformă
bitronconică(Pl.10/10;16/4),unadintrepiesefiinddecorată prinimprimare.Unalt
exemplar,fragmentar,aveaoformărotunjităaplatizată(Pl.16/13),învremecealtul,
dedimensiunifoartemici,aveaoformătronconică(Pl.20/5).

6.Considerațiifinale
Articoluldefațăsedoreşteafidoarunraportpreliminaralrezultatelorcercetărilor
dinsituldelaEnisala–Palanca(săpăturiledin2010),caresăaducăcompletăriladatele
cunoscutepânăacumînurmacampaniilordinanii197935şi2003‐200636.Acestoralise
34 Morintz1987;Jugănaru2005;Rența2008;Ailincăietalii2011,169.
35 Mănucu‐Adameşteanu,Lăzurcă1980.

AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 419
adaugăsăpăturilearheologicepreventiveefectuateîn2013auafectatosuprafață de
aproximativ5000mpdinaşezare,fiindînregistratepeste200decomplexearheologice
cepotfiatribuiteepociifierului.Acestenoicercetăriauadus,pelângă ocantitate
impresionantădematerialarheologic,şinumeroaseinformațiiprivindstructurilede
habitat,organizareaaşezăriişiobiceiurilefunerarealelocuitorilor.
Avândînvedereceledemaisus,considerămnecesară oabordaremonografică,
interdisciplinarăastudieriivestigiilorpreistoricedinaşezareadelaEnisala–Palanca.
Până lamomentulpublicăriiacestordate,putemtotuşisubliniaînacesterânduri
uneleproblemeridicatedeacestsit.


Fig.16.CeramicădetipBabadagdescoperitălaVisterna/Babadagculturepotteryfound
atVisterna.

Cercetăriledin2010ausurprinsprobabilozonădemargineaaşezăriihallstattiene,
dacăavemînvederelipsalocuințelor;problematicărămânândşiinterpretareacelor
două şanțuriidentificateînsuprafațacercetată.Foarteimportantepentru
cunoaştereaobiceiurilorfuneraresuntşicomplexelecuoseminteumanecareaduc
noiinformațiireferitoarelaacestaspect,deuninteresdeosebitfiindşicelecâteva
cazuricuurmedeviolențăcauzatoaredemoarte.
TotaicitrebuiesăsubliniemcăaşezareadelaEnisala–Palancafăceapartedintr‐o
concentrațiedesituricare„gravitau”probabilînjurulaşezăriifortificatedela
Babadag37.Alăturideacesteamaisuntcunoscutelocuirilehallstattienetimpuriide
36 Ailincăietalii2011.
37 Morintz1964;Morintz1971;Morintz1986;Morintz1987;Morintz,Jugănaru1995;Morintz,
Jugănaru,Munteanu1995;Hänsel1976;Jugănaru2005;Jugănaru2008;Jugănaru,Ailincăi
2003;Jugănaru,Ailincăi,Țârlea2004;Ailincăi2008;Ailincăi2011;Ailincăietalii2006;
Ailincăietalii2007;Ailincăi,Mihail2010.

420 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU
laEnisala–Cetateamedievală38,Sarichioi–Labursuci39,Visterna40şiEnisala–Călugăra41
(Fig.17).ÎnacelaşiarealmaisuntsemnalatelocuiriledelaOrgame42şiIstros43.Aceste
ultimedouădescopeririridică oproblemădestuldeimportantă şianumeaceeaa
raportuluipurtătorilorculturiiBabadagcuprimiicoloniştigreci,maialesîn
contextuldispuneriiacestorsituripețărmulgolfuluiHalmyris44,decicuaccesdirect
dinspreMareaNeagră.
Dinpunctdevederecronologic,locuireahallstattianădelaEnisala–Palancaafost
încadratăîncădin1980înceadeatreiafazădeevoluțieaculturiiBabadag45,conform
cronologieipropusedeS.Morintz46.Datareatârzieaacesteilocuiriestesusținutăşide
fibuladebronzcubuclăpearc(Fig.18/1)asemănătoarecuunexemplardescoperitîn
Creta,laPsychro47,datatînperioadă geometrică (tipulIIgdupă Sapouna‐
Sekellarakis).DescoperirearecentăauneiastfeldefibuleînaşezareadetipBasarabi
delaMironeşti–MaluRoşu48susțineîncăodatădatareapropusăpentrufazafinalăa
culturiiBabadag(celpuținînsec.VIIIa.Chr.)câtşipentrucontemporaneitateacel
puținparțialăcufenomenulBasarabi49.
CeramicacunoscutăpânăacumdinsituldelaPalancaesteasemănătoarecuceadin
ultimeleniveluridelaBabadagşipoateficonsideratăreprezentativăpentruperioada
finalăaculturiieponime.Aşacumamatrasatențiaîndiverserânduri(spredeosebire
decriteriilefixatedeSebastianMorintzpentrufazaaIII‐a),decorurileimprimateşi
38 Baraschi,Cantacuzino1980;Ciobanu1971,22;Dragomir1972‐1973;Dragomir1974;
Iosipescu,Iosipescu2004.
39 Oberländer‐Târnoveanu,Oberländer‐Târnoveanu1979;Oberländer‐Târnoveanu,Oberländer‐
Târnoveanu1980;Lungu,Mănucu‐Adameşteanu1995;Ailincăi,Micu2006.
40 FragmenteceramicespecificeculturiiBabadagaufostdescoperiteînzonadeNEalocalității
(Fig.16).
41 MaterialularheologicatribuitculturiiBabadagne‐afostarătatdeautorulcercetării
arheologicedelaEnisala–Călugăra,dr.VasilicaLungu,căreiaîimulțumimşicuaceastă
ocazie.
42 Coja1972;Ailincăi,Mirițoiu,Soficaru2003;Ailincăi,Mirițoiu,Soficaru2006.
43 FragmenteceramicespecificeculturiiBabadag,descoperitelaHistria,ne‐aufostarătatede
dr.C.Domăneanțu.
44 VeziînacestsensAilincăietalii2011,170‐171.
45 Lăzurcă,Mănucu‐Adameşteanu1980.
46 Morintz1964,Morintz1987.
47 Sapouna‐Sekellarakis1978,51,fig.7/216.
48 Popa,Schuster2007,161,fig.14/3.
49 veziAilincăi2010.

AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 421
incizatesuntprezenteşiînaceastă etapă50,însă suntmaipuținfrecventeşiaparîn
combinațiimaisimple.Pedealtă parte,deşisuntmajoritare,ornamentelerealizate
princanelură,aparmaialespeaceleaşicategoriiderecipientecaşiînaltesituriale
culturiiBabadagconsideratemaivechi:peceşti(categoriaC)şistrăchini(categoriaE).



Fig.17.SiturialeculturiiBabadagînzonalaculuiRazim/Babadagculturesitesinthe
zoneofBabadagLake.

50 Unfragmentceramicdecoratprinimprimareafostdescoperitchiarasociatcufibuladin
gr.1/1979(Fig.18/10).

422 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU

Fig.18.Inventarulgropii1‐1979/Artefactsfoundinpitno.1‐1979.



AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 423
Poziționareasituluiîntr‐ozonăuşoraccesibilădepemaredarşidatareasatârzie,
lafinalulculturiiBabadag,aduceîndicuțieproblemacontroversată apopulației
autohtoneînmomentulcolonizăriigreceşticares‐aprodusundevapelamijloculsec.
VIIa.Chr.51.Departedearezolvaaceastăsituație,trebuietotuşisămenționămcăpână
înprezent,dinsituldelaEnisala–Palancanuavemniciunelementcaresăindiceo
datareînsec.VIIa.Chr.Acestfaptpoatefiunargumentînsensulstabiliriisfârşitului
locuiriihallstattienedelaEnisala,câtşiaculturiiBabadagîntr‐operioadăanterioară
veniriigrecilor.


Bibliografie


AilincăiS.C.,MicuC.2006.L’habitationdupremierÂgeduFerdel’établissementde
Sarichioi«LaBursuci»(dép.deTulcea),Pontica39,65‐73.
Ailincăi,S.,Mirițoiu,N.,Soficaru,A.2003,Ogroapăcuoseminteumaneatribuităculturii
Babadagdescoperită înnivelulprecolonialdelaOrgame(com.Jurilovca,jud.
Tulcea),ArhMold26,307‐324.
Ailincăi,S.,Mirițoiu,N.,Soficaru,A.2006,Apitwithhumanremainsattributedtothe
Babadagculturediscoveredinpre‐coloniallevelatOrgame,înMănucu‐
Adameşteanu,M.(ed.),Alarecherched’unecolonie.ActesduColloque
International.40ansderecherchearchéologiquesàOrgamé/Argamum,
Bucureşti,81‐107.
Ailincăi,S.C.2008a,Noidescoperiridinprimaepocă afieruluipeteritoriulcomunei
Luncavița(jud.Tulcea),PeuceS.N.6,133‐148.
Ailincăi,S.C.2008b,TheDeadAmongtheLivingintheBabadagsettlementfromNiculițel–
Cornet(Tulceacounty,Romania),înSîrbu,V.,Ştefănescu,R.(eds.),Funerary
PracticesinCentralandeasternEurope(10thc.BC–3rdc.AD).Proceedingsofthe
10thInternationalColloquiumofFuneraryArchaeology,Brăila‐Braşov,11‐30.
51 CeamaivechecoloniegreceascădepecoastavesticăşiprobabildinîntregulbazinalMării
Negreparesă fifostIstros,fondată decoloniştimilesienipelajumătateasec.VIIa.Chr.,
undevaîntre657–630a.Chr.Aproximativaceeaşidatareourmeazăşidescoperirilecelemai
vechidelaOrgame,unde,pelângăcelecâtevafragmenteceramicedinseriaMiddleWildGoat
I,databileînceldealtreileasfertalsec.VII,afostcercetatşiuncomplexfunerardatabilpe
la650–630a.Chr.(veziînacestsens:Alexandrescu1962;Alexandrescu1978;Avram2001;
Dimitriu1964;Dimitriu1965;Dupont1983;Vulpe1997;Mănucu‐Adameşteanu2000;
Mănucu‐Adameşteanu2008,16,18–19;Lungu2000;Lungu2007;Lungu2008).

424 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU
Ailincăi,S.C.2010,Noiconsiderațiireferitoarelacercetărilearheologiceefectuateînaşezarea
culturiiBabadagdelaRevărsarea–DealulTichileşti,jud.Tulcea,Peuce,S.N.8,
37‐78.
Ailincăi,S.C.2011,CeramicaculturiiBabadag.Cuprivirespecialăasupradescoperirilordin
Dobrogea,Peuce,S.N.9,55–178.
Ailincăi,S.C.2013,ÎnceputurileepociifieruluiînDobrogea,SCIVA,(subtipar).
Ailincăi,S.C.,Constantinescu,M.2008,Ogroapăcuoseminteumanedescoperită înaşezarea
culturiiBabadagdelaEnisala–Palanca,înAilincăi,S.C.,Micu,C.,Mihail,F.
(eds.),OmagiuluiGavrilăSimionlaa80‐aaniversare,Tulcea,121–131.Ailincăi,
Constantinescu2008.
Ailincăi,S.C.,Dobrinescu,C.2006,Aşezareadinperioadatimpurieaepociifieruluidela
Țibrinu„Lalac”(com.MirceaVodă,jud.Constanța),Istros13,135–157.
Ailincăi,S.C.,Jugănaru,G.,Țârlea,A.C.,Vernescu,M.2007,Complexecuoseminte
umanedescoperiteînaşezareadinprimaepocă afieruluidelaBabadag,în
StudiaInHonoremFloreaCostea,Braşov,46‐76.Ailincăietalii2011.
Ailincăi,S.C.,Jugănaru,G.,Țârlea,A.C.,Vernescu,M.2006,EarlyIronAge
ComplexeswithHumanRemainsfromtheBabadagSettlement,PeuceS.N.
3–4,77–108.
Ailincăi,S.C.,Jugănaru,G.,Țârlea,A.,Mihail,F.,Vernescu,M.,Ailincăi,A,2011,Noi
datereferitoarelaaşezareaculturiiBabadagdelaEnisala‐Palanca,com.
Sarichioi,jud.Tulcea.Cercetărilearheologicedinperioada2003‐2006,RevArh,
S.N.7,1‐2,157‐199.
Ailincăi,S.C.,Mihail,F.,2010,PsaliidincorndescoperiteînaşezărialeculturiiBabadagdin
nordulDobrogei,StudiidePreistorie,7,189‐200.
Alexandrescu,P.1962,AutourdeladatedefondationdʹHistria,StCl4,49–69.
Alexandrescu,P.1978,HistriaIV.Lacéramiquedʹépoquearchaïque(VIIe–IVes.),avecla
colloborationdeS.DimitriuetM.Coja,Bucureşti–Paris.
Aricescu,A.1975,Vârfuridesăgeți–semnedeschimbpremonetare,SCN6,17‐24.
Avram,A.2001,ColoniilegreceştidinDobrogea,înPetrescu‐Dîmbovița,M.,
Vulpe,A.(coord.),IstoriaRomânilor,I,Moştenireatimpurilor
îndepărtate,Bucureşti,533‐634.
Babeş,M.1971,Necropoladaco‐romanădelaEnisala,SCIVA21,1,19‐46.
Baraschi,S.,Cantacuzino,Gh.I.,1977‐1978,CercetărilearheologicedelaEnisala(1976),
Peuce8,459‐471.
Baraschi,S.,CantacuzinoGh.,I.1977‐1978,CercetărilearheologicedelaEnisala(1976),
Peuce8,459‐471.
Ciobanu,Şt.1971,CetateaEnisala,BMI1,21‐30.

AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 425
Coja,M.1972,Cercetărinoiînaşezareagreco‐romanădelaCapulDolojman–Argamum(?),
BMI41,3,33‐42.
Comşa,E.1972,NeoliticuljudețuluiTulcea,Peuce2,11‐18.
Custurea,G.2000,CirculațiamonedeibizantineînDobrogea(secoleleIX‐XI),Constanța.
Dimitriu,S.1964,TotdespredataîntemeieriiHistriei,SCIV15,2,251–257.
Dimitriu,S.1964,PozițiaHistrieiarhaiceîncadrulcronologiilorsecolelorVII–VIî.e.n.,SCIV
16,4,663–674.
DonnartK.,2012,Lemacro‐outillagelithique,inJoussaumeR.(ed.)Lʹenceintenéolithique
deChamp‐DurandàNieul‐sur‐lʹAutise(Vendée),443‐482,Chauvigny.
Dragomir,I.T1972‐1973,CetateamedievalădelaEnisala.Unelte,armeşiobiectedepodoabă,
Danubius4‐7,29‐48.
Dragomir,I.T.1974,DescoperirihallstattieneînincintacetățiimedievaleEnisala,SCIVA
25,1,131‐136.
Dupont,O.1983,Classificationetdéterminationdeprovenancedescéramiquesgreques
orientalesarchaïquesdʹIstros.RaportPréliminaire,DaciaN.S.27,19–43.
Furestier,R.,Mihail,F.2011,LʹindustrielithiquetailléedeTaraschina,inL.Carozza,C.
Bem,C.Micu(eds.),SociétéetenvironnementdanslazoneduBasDanube
durantle5emillénaireavantnotreère,365‐384,Iaşi.
Gurova,M.2011,PrehistoricflintassemblagesfromBulgaria:arawmaterialperspective,
CCDJ28,96‐115,Călăraşi.
Hänsel,B.1976,BeiträgezurregionalenundChronologischenGliederungderÄlteren
HallstattzeitanderUnterenDonau,I‐II,Bonn.
Inizan,M.‐L.,Redouron‐Ballinger,M.,Roche,H.,Tixier,J.,1995,Technologiedelapierre
taillée,Meudon:C.R.E.P.,Paris,X,Nanterre.
Iosipescu,R.,Iosipescu,S.2004,ŞtefancelMareşiDobrogeadenordînvremeamarelui
războicuimperiulotoman,înŞtefancelMareşiSfânt.Atletalcredinței
creştine,Putna,307‐322.
Irimia,M.2003,DenGrabritusunddieGrabritualederBabadag–Kultur–Gemeinschaften
betreffend,Thracia15,251‐268.
Jugănaru,G.1997,ManifestărialePrimeiEpociaFieruluiînDobrogea(Descopeririledela
Garvăn–MlăjitulFlorilorjud.Tulcea),înSimion,G.(coord.),PremierAgedu
FerauxBouchesduDanubeetdanslesRégionsautourdelaMerNoire.Actes
duColloqueInternational,Septembre1993,Tulcea,99‐102.
Jugănaru,G.2005,CulturaBabadag,I,Constanța.
Jugănaru,G.2008,CulturaBabadag–reperecronologice,înAilincăi,S.,Micu,C.,Mihail,F.
(eds.),OmagiuluiGavrilăSimionlaa80‐aaniversare,Tulcea,132‐139.
Jugănaru,G.,Ailincăi,S.2003,Noidatereferitoarelafortificațiaaşezăriihallstattienedela
Babadag(jud.Tulcea),Peuce,S.N.1,51‐62.

426 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU
JugănaruG.,AilincăiS.,ȚârleaA.2004,Noiconsiderațiiprivindfibuleledescoperiteînaria
culturiiBabadag,înPrinosluiPetreDiaconula80deani,Brăila,131‐137.
Jugănaru,G.2005,CulturaBabadagI,BiblIP‐A7,Constanța.
Jugănaru,G.,Topoleanu,F.1994,GropifunerareînaşezareahallstattianădelaNiculițel–
Cornet(jud.Tulcea),Istros7,71‐82.
Lăzurcă,E.,Mănucu‐Adameşteanu,Gh.1980,NoidescopeririarheologicelaEnisala,jud.
Tulcea,Materiale,146‐156.
Lungu,V.2000,Pratiquesfunérairesetformesd’organisationsocialedanslanécropoledela
citégrecqued’Orgamé,înSimion,G.,Lungu,V.eds,Tombestumulairesde
l’ÂgeduFerdansleSud‐Estdel’Europe.ActesduIIeColloqueInternational
d’ArchéologieFunéraire,Tulcea,101‐118.
Lungu,V.2007,NecropolesGrequesduPontGauche:Istros,Orgamé,Callatis,în
Grammenos,D.,V.,Petropoulos,E.,K.(eds.),AncientGreekColoniesinthe
BlackSea2,I,BARInternationaleSeries1675(I),337–382.
Lungu,V.2008,LesfunéraillesdePatrocleetlesplusanciennesnécropolesioniennesdela
merNoire,înÖzbek,O.(ed.),Funeralrites,ritualsandceremoniesfrom
PrehistorytoAntiquity,Tübitak,153‐170.
Lungu,V.,Mănucu‐Adameşteanu,Gh.1995,Săpăturiarheologicedesalvarepeteritoriul
comuneiSarichioi(jud.Tulcea),Peuce11,339‐362.
Mănucu‐Adameşteanu,Gh.1984,Aspectealerituluişiritualuluiînluminadescoperirilor
dinnecropolamedievalădelaEnisala,Peuce,9,355‐362.
Mănucu‐Adameşteanu,Gh.1990,Ceramicadinsec.XIVdescoperităînaşezareamedievală
delaEnisala,Peuce10,393‐398.
Mănucu‐Adameşteanu,M.1984,Necropoladaco‐romanădelaEnisala,com.Sarichioi,jud.
Tulcea,Peuce,9,31‐40.
Mănucu‐Adameşteanu,M.2000,Céramiquearchaïqued’Orgame,inAvram,Al.,Babeş,
M.(eds.),Civilisationgrecqueetculturespériphériques.HommageàPetre
Alexandrescuason70eanniversaire,Bucureşti,195–204.
Mănucu‐Adameşteanu,M.2008,Orgame/ArgamumII.Ceramicaarhaică,Bucureşti.
Mănucu‐Adameşteanu,Gh.,Oberländer‐Târnoveanu,E.1984,Noidovezidelocuirepe
teritoriulactualalsatuluiEnisalaînmileniulIe.n.,Peuce,9,349‐354.
Mihail,F.,Ailincăi,S.C.,Micu,C.,Carozza,L.,Ailincăi,A.2012,Desprelocuirea
eneoliticădelaEnisala–Palanca.Cercetărilearheologicedinanul2010,Peuce,
SN10,81‐100.
Morintz,S.1964,QuelquesproblèmesconcernantlapériodeancienneduHallstattauBas
DanubealalumièredesfouillesdeBabadag,Dacia,N.S.8,101‐118.
Morintz,S.1971,ProblemealeHallstatt‐uluitimpuriudinzonaistro‐pontică înlumina
cercetărilordelaBabadag,Peuce2,19‐24.

AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 427
Morintz,S.1986,SăpăturiledelaBabadag,1973‐1974,1977‐1981,Materiale,58‐64.
Morintz,S.1987,Noidateşiproblemeprivindperioadelehallstattianătimpurieşimijlocieîn
zonaistro‐pontică(CercetăriledelaBabadag),Thraco‐Dacica8,1‐2,39‐71.
Morintz,S.,Anghelescu,N.1970,OnouăculturăaepociibronzuluiînRomânia.Cultura
detipCoslogeni,SCIV21,3,333‐415.
Morintz,S.,Jugănaru,G.1995,RaportprivindsăpăturilearheologiceefectuateînSectorulV
alaşezăriihallstattienedelaBabadag(1991‐1992),Peuce11,177‐202.
Morintz,S.,Jugănaru,G.,Munteanu,M.1995,Aşezareadinprimaepocăafieruluidela
Babadag,Cercetăriarheologiceînarianord‐tracă1,Bucureşti,222‐235.
Niță,L.,Ştefan,C.E.,2011,ConsiderațiiprivindmaterialulliticdinaşezareadelaCuneşti‐
„MăguraCuneştilor“(jud.Călăraşi),SCIVA62,3‐4,195‐208.
Oberländer‐Târnoveanu,I.1980,StațiunianticeperazacomuneiMahmudia(jud.Tulcea),
Peuce8,55‐76.
Oberländer‐Târnoveanu,E.,Mănucu‐Adameşteanu,Gh.1981,Monedeanticeşi
bizantinedescoperitelaEnisala,jud.Tulcea,Cercetărinumismatice4,113‐20.
Oberländer‐Târnoveanu,E.,Oberländer‐Târnoveanu,I.1979,Aşezareaneolitică şi
necropoladelaSarichioi(județulTulcea)(Campania1978).RaportPreliminar,
Materiale,59‐70.
Oberländer‐Târnoveanu,I.,Oberländer‐Târnoveanu,E.1980,Aspectealecivilizației
geto‐dacicedinDobrogeaînluminacercetărilordinaşezareadelaSarichioi(sec.
IV‐IIî.e.n),Peuce8,77‐142.
Panin,N.,Panin,S.,Herz,N.,Noakes,J.E.1983,RadiocarbondatingofDanubedelta
deposits,QuaternaryResearch19,249–255.
Păunescu,A.1999,PaleoliticulşimezoliticuldepeteritoriulDobrogei,II,Bucureşti.
Pearson,K.1899,Onthereconstructionofthestatureofprehistoricraces,Phylosophical
TransactionsoftheRoyalSociety,ser.A,192,433‐449.
Popa,T.,Schuster,C.2010,DescoperiridinHallstattulMijlociu(culturaBasarabi)la
Mironeşti,BMTAGiurgiu10,159–180.
Rența,E.,2008,PrimaepocăafieruluipecursulrâuluiIalomița,Târgovişte.
Romanescu,Gh.2006,ComplexullagunarRazim‐Sinoie.Studiumorfohidrografic,Iaşi.
SapounaSekellarakis,E.1978,DieFibelnderGriechischenInslen,PBF14,München.
Simion,G.1971,Culturatraco‐geticăînluminaizvoarelorarheologicedescoperiteîn
necropoladelaEnisala,Peuce,2,63‐134.
Simion,G.1974,Laculturegéto‐daceduNorddelaDobroudjadanslalumièredes
découvertesd’Enisala,Thracia3,291‐304.
Simion,G.2003,Geto‐daciidinnordulDobrogei,îndescopeririledelaEnisala.In:Culturi
anticeînzonaGurilorDunării,I,Tulcea,258‐320.

428 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU
Sîrbu,V.1997,Sacrificeshumainsetpratiquesfunérairesinsolitesdansl’arealthracedu
HallstattetLaTene,înSimion,G.(coord.),PremierAgeduFerauxBouches
duDanubeetdanslesRégionsautourdelaMerNoire.ActesduColloque
International,Septembre1993,Tulcea,193‐221.
Sîrbu,V.,Ailincăi,S.C.,Simion,G.2008,Jijila–Cetățuieoaşezarefortificată aculturii
Babadagînnord‐vestulDobrogei,Brăila.
Stănică,A.,Ailincăi,S.C.,Ignat,A.,ZvâncăI.2006,Noidescoperirifuneraredepeteritoriul
localitățiiEnisala(com.Sarichioi,jud.Tulcea),Peuce,SN3‐4,317‐330.
Stordeur,D.,1987,Manchesetemmanchementspréhistoriques:quelquespropositions
préliminaires,înD.Stordeur(ed.)Lamainetlʹoutil.Mancheset
emmanchementspréhistoriques,Lyon,p.11‐34.
Topoleanu,F.,Jugănaru,G.1995,AşezareadetipBabadagdelaNiculițel“Cornet”(jud.
Tulcea).Săpăturiledesalvareefectuateîn1988,Peuce11,1995,203‐229.
Vasiliu,I.2003‐2004,DatenoiprivindepocabronzuluiînnordulDobrogei.Mormintelecu
ocrudelaEnisala–LaBăltiță,Ialomița4,123‐136.
Vulpe,A.1997,EnmargedePs.–Scymnus766‐770,înSimion,G.(coord.),PremierAge
duFerauxbouchesduDanubeetdanslesregionsautourdelamerNoire.Actes
duColloqueInternational,septembre1993,Tulcea,181‐185.

AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 429

Pl.1.Enisala–Palanca,planulşiprofilele/
Theplanandthestratigraphicalprophilesofthe:1.S1;2.S.2;3.S3.

430 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU





Pl.2.Enisala–Palanca,planulşiprofilele/
Theplanandthestratigraphicalprophilesofthe:1.S4;2.S.5.

AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 431


Pl.3.Enisala–Palanca,planulşiprofilele/
Theplanandthestratigraphicalprophilesofthe:1.S6;2.S.7.



432 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU

Pl.4.Enisala–Palanca,planulşiprofilele/
TheplanandthestratigraphicalprophilesoftheS8.


AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 433

Pl.5.Enisala–Palanca,planulşiprofilele/
TheplanandthestratigraphicalprophilesoftheS9.

434 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU


Pl.6.Enisala–Palanca,planulşiprofileleS10/
TheplanandthestratigraphicalprophilesoftheS10.

AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 435

Pl.7.Enisala–Palanca,planulşiprofileleS11/
TheplanandthestratigraphicalprophilesoftheS11.

436 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU


Pl.8.Enisala–Palanca,planulşiprofileleS12/
TheplanandthestratigraphicalprophilesoftheS12.

AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 437

Pl.9.Enisala–Palanca,planulşiprofileleS13/
TheplanandthestratigraphicalprophilesoftheS13.

438 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU

Pl.10.AşezareadelaEnisala–Palanca(2010):1‐3.S1,gr.2;4‐12.S1,gr.3/
ThesettlementatEnisala–Palanca(2010):1‐3.S1,pitno:2;4‐12.pitno:3.

AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 439


Pl.11.AşezareadelaEnisala–Palanca(2010):1‐10.S1,gr.4/
ThesettlementatEnisala–Palanca(2010):1‐10.S1,pitno:4.


440 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU

Pl.12.AşezareadelaEnisala‐Palanca(2010):1‐6.S2,gr.1;7‐12.gr.7/
ThesettlementatEnisala–Palanca(2010):1‐6.S2,pitno:1;7‐12.pitno:7.

AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 441

Pl.13.AşezareadelaEnisala‐Palanca(2010):S2.1‐8.gr.7;9‐12.gr.8/
ThesettlementatEnisala–Palanca(2010):S2.1‐8.pitno:7;;9‐12.pitno:8.

442 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU

Pl.14.AşezareadelaEnisala‐Palanca(2010):S2.1‐7.gr.8;S3,8.gr.1;9‐12.gr.2/
ThesettlementatEnisala–Palanca(2010):S2.1‐7.pitno:8;S3,8.pitno:1;9‐12.pitno:2.

AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 443


Pl.15.AşezareadelaEnisala–Palanca(2010):1‐3.S3,gr.3/
ThesettlementatEnisala–Palanca(2010):1‐3.S3,pitno:3.





444 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU

Pl.16.AşezareadelaEnisala–Palanca(2010):S3.1‐7.gr.3;5‐14.gr.5/
ThesettlementatEnisala–Palanca(2010):S3.1‐7.pitno:3;5‐14.pitno:5.

AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 445

Pl.17.AşezareadelaEnisala–Palanca(2010):S4.1‐4.stratvegetal;S5.5‐10.gr.2/
ThesettlementatEnisala–Palanca(2010):S4.1‐4.Vegetalsoil;S5,5‐10,pitno:2.

446 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU





Pl.18.AşezareadelaEnisala–Palanca(2010):S5.1‐4.gr.2;5‐6.gr.6/
ThesettlementatEnisala–Palanca(2010):S5.1‐4.pitno:2;5‐6.pitno:6.




AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 447





Pl.19.AşezareadelaEnisala–Palanca(2010):S6.1.şanț;2‐7.gr.3;8.gr.5/
ThesettlementatEnisala–Palanca(2010):S6.1.ditch;2‐7.pitno:3;8.pitno:5.

448 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU

Pl.20.AşezareadelaEnisala‐Palanca(2010):S6.1‐7.gr.7;S7.8‐12.stratvegetal/
ThesettlementatEnisala–Palanca(2010):S6.1‐7.pitno:7;S7.8‐12.vegetalsoil.

AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 449

Pl.21.AşezareadelaEnisala–Palanca(2010):S7.1‐3.şanț;S8.4‐5.gr.1;6‐10.gr.2;11.
gr.6/ThesettlementatEnisala–Palanca(2010):S7.1‐3.ditch;S8.4‐5.pitno:1;6‐10.
pitno:2;11.pitno:6.

450 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU


Pl.22.AşezareadelaEnisala–Palanca(2010):S8.1.gr.11;2‐3.gr.13;4‐11.şanț1/
ThesettlementatEnisala–Palanca(2010):S8.1.pitno:11;2‐3.pitno:13;4‐11.ditch1.

AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 451

Pl.23.AşezareadelaEnisala–Palanca:S9.1‐6.vegetal;7‐10.gr.1;11‐13.gr.4/The
settlementatEnisala–Palanca(2010):S9.1‐6.vegetalsoil;7‐10.pitno:1;pitno:pitno:4.

452 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU

Pl.24.AşezareadelaEnisala–Palanca(2010):S9.1‐17.gr.16/
ThesettlementatEnisala–Palanca(2010):S9.1‐17.pitno:16.


AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 453

Pl.25.AşezareadelaEnisala–Palanca:S9.1‐5.şanț1;6‐9.gr.9;10‐13.gr.14./The
settlementatEnisala–Palanca(2010):S9.1‐5.ditch1;6‐9.pitno:9;10‐13.pitno:14.


454 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU

Pl.26.AşezareadelaEnisala–Palanca:S10.1‐9.gr.4/
ThesettlementatEnisala–Palanca(2010):S10.1‐9.pitno:4.

AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 455

Pl.27.AşezareadelaEnisala–Palanca:S10.1‐3.gr.10;4‐5.gr.11;6.gr.13;7.gr.14/
ThesettlementatEnisala–Palanca(2010):S10.1‐3.pitno:10;4‐5.pitno:11;6.pitno:
13;7.pitno:14.

456 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU


Pl.28.AşezareadelaEnisala–Palanca(2010):S10.1.şanț 1;2‐3.şanț 2;S11.4‐5.
vegetal;6‐8.şanț 1;9‐11.şanț2/ThesettlementatEnisala–Palanca(2010):S10.1.
ditch1;2‐3.ditchno:2;S11.4‐5.vegetalsoil;6‐8.ditch1;9‐11.ditchno:2.

AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 457

Pl.29.AşezareadelaEnisala–Palanca(2010):S11.1‐3.şanț2;4‐5.gr.13;6‐7.gr.16/The
settlementatEnisala–Palanca(2010):S11.1‐3.ditchno:2;4‐5.pitno:13;6‐7.pitno:16.

458 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU

Pl.30.AşezareadelaEnisala–Palanca(2010):S11.1‐5.gr.16;S12.6‐8.şanț2;9‐11.S
13,gr.1/ThesettlementatEnisala–Palanca(2010):S11.1‐5.pitno.16;S12.6‐8.ditch
no.2;9‐11.S13,pitno.1.

AşezareadinprimaepocăafieruluidelaEnisala–Palanca… 459

Pl.31.AşezareadelaEnisala–Palanca(2010):S13.1‐4.gr.7;5‐12.gr.10/Thesettlement
atEnisala–Palanca(2010):S13.1‐4.pitno.7;5‐12.pitno.10.

460 Sorin‐CristianAILINCĂI,FlorianMIHAIL,MihaiCONSTANTINESCU

Pl.32.AşezareadelaEnisala–Palanca(2010):S13.1‐7.gr.13/ThesettlementatEnisala–
Palanca(2010):S13.1‐7.pitno.13.